Jumătate din tineri spun că au avut cel puţin o dată gânduri de suicid. Studiu

48,9% dintre tineri susţin că au avut cel puţin o dată gânduri de suicid - rezultă dintr-un studiu care face parte din teza de doctorat a psihologului Mihai Copăceanu - "Starea de sănătate şi consumul de...
Studiul reprezentativ la nivel naţional a fost realizat online în perioada februarie - mai 2019, pe un eşantion de aproape 10.200 de participanţi cu vârste între 16 şi 25 ani, cel mai des întâlnită fiind vârsta de 17 ani, anunţă Agerpres.
Conform studiului prezentat de autorul tezei de doctorat, doar 28,5% dintre adolescenţi au declarat că au apelat la servicii de psihoterapie în trecut. Întrebaţi despre existenţa vreunei tentative de suicid, 20,4% dintre respondenţi au răspuns afirmativ. În ultimele şase luni, 21,5% dintre cei chestionaţi au avut perioade mai lungi în care s-au simţit depresivi. Conform studiului, 80,6% dintre respondenţi au o relaţie bună, acceptabilă şi chiar excelentă cu părinţii.
Viciile şi lipsa iubirii le dau tinerilor gânduri negre
Studiul menţionează că sunt ponderi mai ridicate ale celor care au avut vreo tentativă de suicid şi care consumă mai frecvent cantităţi mari de alcool comparativ cu cei care nu au avut tentative de suicid. În timp ce 43,9% dintre cei care au declarat că nu se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut măcar o dată tendinţa de suicid, doar 15,3% dintre cei care se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut o tentativă de suicid.
În cazul persoanelor care consumă mai frecvent marijuana există o pondere mai mare a celor care au avut tentativă de suicid comparativ cu cele care nu iau acest drog.
Totodată, potrivit studiului, cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că şi-au început viaţa sexuală la 16 ani.
În cazul violului, cercetarea a relevat că 304 persoane (3%) au fost victime ale violului comis de partener sau altcineva care consumase alcool. Procentul celor care au dezvăluit acest viol rudelor sau prietenilor a fost de 2,4%, ceea ce înseamnă că 60 de persoane nu au spus nimănui şi doar 102 au depus plângere la poliţie.
Conform studiului, 52,9% dintre respondenţi au declarat că în prezent sunt fumători, 2% fumează ţigară electronică, ceilalţi 44% fiind nefumători. 28,4% au declarat că se consideră dependenţi de nicotină.
30,9% dintre cei chestionaţi petrec zilnic pe internet între 2 şi 4 ore; 30,3% - între 4 şi 6 ore; 17,1% - peste 6 ore; 11,1% - peste 8 ore; 10,6% - maxim 2 ore. 72% dintre respondenţi au spus că folosesc internetul pentru a accesa reţele de socializare.
În studiul prezentat de Mihai Copăceanu se mai arată că 11,7% dintre respondenţi au declarat că nu au consumat niciodată băuturi alcoolice în ultimul an. 80,7% spun că au consumat o dată pe lună sau de 2 - 4 ori pe lună, iar 7,7% - de mai multe ori pe săptămână. Dependenţi de alcool se consideră doar 1,9% dintre intervievaţi.
Aproape 45% dintre tineri au consumat cel puţin o dată marijuana, iar 6,8% au consumat chiar în ultimele 7 zile şi 2,8% în ultima lună. 43,6% dintre respondenţi au primit cel puţin o dată droguri gratuit în vederea consumului. 50,4% dintre participanţii la studiu sunt de părere că marijuana ar trebui legalizată în România, mai relevă studiul.
Mihai Copăceanu a menţionat că teza de doctorat mai cuprinde şi un studiu reprezentativ la nivel naţional care a fost realizat online în perioada octombrie 2018 - ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.235 de părinţi de adolescenţi, 90% dintre respondenţi fiind mame şi 10% taţi.
Studiul arată că 21% dintre părinţii de adolescenţi au permis copilului lor să consume alcool. 89% dintre respondenţi sunt de părere că tinerii sub 18 ani nu pot consuma alcool. Părinţii au fost întrebaţi dacă există excepţii când un părinte îi poate permite copilului să consume alcool, 58,5% menţionând că în nicio situaţie, 24% au răspuns - la un majorat/petrecere/Revelion, 13,6% au spus că în familie, 0,7% - acasă la prieteni/cunoscuţi, 0,2% - la restaurant. 88,5% dintre respondenţi sunt de acord cu educaţia sexuală în şcoală.
De asemenea, 87,6% dintre respondenţi nu permit copilului lor să fumeze. 93,3% dintre cei chestionaţi ar fi deranjaţi dacă ar afla că propriul copil fumează marijuana, se mai arată în studiu.
"Comportamentul uman depinde o parte de genetică, o parte de mediu. Mediul acesta e un lucru pe care noi îl putem utiliza în mod pozitiv pentru prevenţia consumului de droguri, ceea ce nu se face, pentru că nu se dă suficientă importanţă şi pentru că nici autorităţile nu sunt implicate foarte mult", a declarat coordonatorul ştiinţific al tezei de doctorat, prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
-
-
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.