Suplimentele de melatonină: cât de sigure sunt și când trebuie luate pentru efect maxim

Melatonina, hormon natural care reglează somnul, este folosită ca supliment pentru a combate tulburările de somn, însă eficiența și siguranța sa depind de dozare și momentul...
Melatonina este un hormon responsabil pentru somn, producția și eliberarea sa fiind legate de momentul zilei. Aceasta crește în întuneric și scade în lumină și scade odată cu vârsta.
Melatonina este, de asemenea, disponibilă sub formă de supliment, de obicei sub formă de tablete sau capsule orale, și este frecvent utilizată pentru tulburări de somn precum insomnia și jet lag.
Se recomandă administrarea suplimentelor de melatonină cu 20 până la 60 de minute înainte de culcare, dar o analiză recentă din Journal of Pineal Research sugerează că administrarea a două până la patru miligrame cu trei ore înainte de culcare ar putea spori efectele sale de promovare a somnului.
Nivelurile de melatonină cresc în mod natural cu aproximativ două ore înainte de culcare, astfel încât este importantă o dozare mai timpurie care să coincidă cu creșterea naturală a melatoninei.
Cu toate acestea, melatonina oferă doar o ameliorare temporară pentru persoanele cu probleme de somn, iar cele cu insomnie cronică este puțin probabil să beneficieze de ea. O abordare bună este descoperirea problemelor de bază și rezolvarea acestora, dar melatonina poate fi utilizată ca ajutor, nu ca leac pentru insomnie.
Cum funcționează melatonina
Melatonina, un hormon natural secretat de glanda pineală din creier, este un ajutor popular pentru somn. Acesta a fost brevetat de MIT în 1995 și este disponibil sub formă de pastilă sau bomboană. Melatonina îi ajută pe călători să își regleze tiparele de somn prin ajustarea ceasurilor corpului lor.
De exemplu, dacă călătoriți într-un fus orar diferit, melatonina vă poate ajuta să vă reglați tiparele de somn. Cu toate acestea, mulți oameni folosesc melatonina pentru insomnii cronice sau ocazionale, ceea ce duce la rezultate mixte din cauza utilizării excesive, a dozelor mai mari sau a momentului nepotrivit.
Foto: Freepik @kreved
Pentru cine este recomandată melatonina?
Melatonina poate fi benefică pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care suferă de jet lag sau pentru cei cu insomnie pe termen scurt. O nouă analiză sugerează că persoanele ar trebui să ia aproximativ mg de melatonină cu o jumătate de oră sau mai puțin înainte de momentul lor natural de somnolență.
Cu toate acestea, constatările sugerează că melatonina este mai eficientă la persoanele sănătoase fără insomnie. Studiul nu sugerează neapărat că pacienții cu insomnie ar trebui să ia melatonină înainte de timp, deoarece sugerează că aceasta funcționează mai bine la pacienții fără insomnie.
Cât de sigure sunt suplimentele
Melatonina, un supliment, este în general sigură pentru utilizarea pe termen scurt, dar efectele sale pe termen lung, în special în doze mari, sunt încă necunoscute.
Aceasta poate provoca greață, amețeli, dureri de cap și somnolență și poate interacționa cu anumite medicamente. FDA nu reglementează suplimentele pentru siguranță sau eficacitate, iar multe produse conțin cu 74% până la 347% mai multă melatonină decât se menționează pe etichetă.
Unele produse pot conține, de asemenea, pesticide, metale grele și ingrediente nelistate. Pentru insomnia ușoară, pot fi benefice surse alimentare precum ciupercile, ouăle, peștele, nucile, cireșele și sucul de cireșe amare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele și calendarul acestor surse.
Când să oprești sau să eviți suplimentele de melatonină
Melatonina este un somnifer care poate fi utilizat timp de una până la două luni dacă nu ajută după o săptămână sau două. În acest caz, este sigur să încetați să o luați și să consultați un medic dacă problemele de somn persistă.
Cu toate acestea, este important să evitați utilizarea melatoninei dacă sunteți însărcinată sau alăptați, aveți o tulburare autoimună, o tulburare convulsivă sau depresie, aveți diabet sau hipertensiune arterială sau dacă luați anumite medicamente pentru hipertensiune.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.