Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Melatonina, hormon natural care reglează somnul, este folosită ca supliment pentru a combate tulburările de somn, însă eficiența și siguranța sa depind de dozare și momentul...
Melatonina este un hormon responsabil pentru somn, producția și eliberarea sa fiind legate de momentul zilei. Aceasta crește în întuneric și scade în lumină și scade odată cu vârsta.
Melatonina este, de asemenea, disponibilă sub formă de supliment, de obicei sub formă de tablete sau capsule orale, și este frecvent utilizată pentru tulburări de somn precum insomnia și jet lag.
Se recomandă administrarea suplimentelor de melatonină cu 20 până la 60 de minute înainte de culcare, dar o analiză recentă din Journal of Pineal Research sugerează că administrarea a două până la patru miligrame cu trei ore înainte de culcare ar putea spori efectele sale de promovare a somnului.
Nivelurile de melatonină cresc în mod natural cu aproximativ două ore înainte de culcare, astfel încât este importantă o dozare mai timpurie care să coincidă cu creșterea naturală a melatoninei.
Cu toate acestea, melatonina oferă doar o ameliorare temporară pentru persoanele cu probleme de somn, iar cele cu insomnie cronică este puțin probabil să beneficieze de ea. O abordare bună este descoperirea problemelor de bază și rezolvarea acestora, dar melatonina poate fi utilizată ca ajutor, nu ca leac pentru insomnie.
Melatonina, un hormon natural secretat de glanda pineală din creier, este un ajutor popular pentru somn. Acesta a fost brevetat de MIT în 1995 și este disponibil sub formă de pastilă sau bomboană. Melatonina îi ajută pe călători să își regleze tiparele de somn prin ajustarea ceasurilor corpului lor.
De exemplu, dacă călătoriți într-un fus orar diferit, melatonina vă poate ajuta să vă reglați tiparele de somn. Cu toate acestea, mulți oameni folosesc melatonina pentru insomnii cronice sau ocazionale, ceea ce duce la rezultate mixte din cauza utilizării excesive, a dozelor mai mari sau a momentului nepotrivit.
Foto: Freepik @kreved
Melatonina poate fi benefică pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care suferă de jet lag sau pentru cei cu insomnie pe termen scurt. O nouă analiză sugerează că persoanele ar trebui să ia aproximativ mg de melatonină cu o jumătate de oră sau mai puțin înainte de momentul lor natural de somnolență.
Cu toate acestea, constatările sugerează că melatonina este mai eficientă la persoanele sănătoase fără insomnie. Studiul nu sugerează neapărat că pacienții cu insomnie ar trebui să ia melatonină înainte de timp, deoarece sugerează că aceasta funcționează mai bine la pacienții fără insomnie.
Melatonina, un supliment, este în general sigură pentru utilizarea pe termen scurt, dar efectele sale pe termen lung, în special în doze mari, sunt încă necunoscute.
Aceasta poate provoca greață, amețeli, dureri de cap și somnolență și poate interacționa cu anumite medicamente. FDA nu reglementează suplimentele pentru siguranță sau eficacitate, iar multe produse conțin cu 74% până la 347% mai multă melatonină decât se menționează pe etichetă.
Unele produse pot conține, de asemenea, pesticide, metale grele și ingrediente nelistate. Pentru insomnia ușoară, pot fi benefice surse alimentare precum ciupercile, ouăle, peștele, nucile, cireșele și sucul de cireșe amare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele și calendarul acestor surse.
Melatonina este un somnifer care poate fi utilizat timp de una până la două luni dacă nu ajută după o săptămână sau două. În acest caz, este sigur să încetați să o luați și să consultați un medic dacă problemele de somn persistă.
Cu toate acestea, este important să evitați utilizarea melatoninei dacă sunteți însărcinată sau alăptați, aveți o tulburare autoimună, o tulburare convulsivă sau depresie, aveți diabet sau hipertensiune arterială sau dacă luați anumite medicamente pentru hipertensiune.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.