Suplimentele de melatonină: cât de sigure sunt și când trebuie luate pentru efect maxim
Melatonina, hormon natural care reglează somnul, este folosită ca supliment pentru a combate tulburările de somn, însă eficiența și siguranța sa depind de dozare și momentul...
Melatonina este un hormon responsabil pentru somn, producția și eliberarea sa fiind legate de momentul zilei. Aceasta crește în întuneric și scade în lumină și scade odată cu vârsta.
Melatonina este, de asemenea, disponibilă sub formă de supliment, de obicei sub formă de tablete sau capsule orale, și este frecvent utilizată pentru tulburări de somn precum insomnia și jet lag.
Se recomandă administrarea suplimentelor de melatonină cu 20 până la 60 de minute înainte de culcare, dar o analiză recentă din Journal of Pineal Research sugerează că administrarea a două până la patru miligrame cu trei ore înainte de culcare ar putea spori efectele sale de promovare a somnului.
Nivelurile de melatonină cresc în mod natural cu aproximativ două ore înainte de culcare, astfel încât este importantă o dozare mai timpurie care să coincidă cu creșterea naturală a melatoninei.
Cu toate acestea, melatonina oferă doar o ameliorare temporară pentru persoanele cu probleme de somn, iar cele cu insomnie cronică este puțin probabil să beneficieze de ea. O abordare bună este descoperirea problemelor de bază și rezolvarea acestora, dar melatonina poate fi utilizată ca ajutor, nu ca leac pentru insomnie.
Cum funcționează melatonina
Melatonina, un hormon natural secretat de glanda pineală din creier, este un ajutor popular pentru somn. Acesta a fost brevetat de MIT în 1995 și este disponibil sub formă de pastilă sau bomboană. Melatonina îi ajută pe călători să își regleze tiparele de somn prin ajustarea ceasurilor corpului lor.
De exemplu, dacă călătoriți într-un fus orar diferit, melatonina vă poate ajuta să vă reglați tiparele de somn. Cu toate acestea, mulți oameni folosesc melatonina pentru insomnii cronice sau ocazionale, ceea ce duce la rezultate mixte din cauza utilizării excesive, a dozelor mai mari sau a momentului nepotrivit.

Foto: Freepik @kreved
Pentru cine este recomandată melatonina?
Melatonina poate fi benefică pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care suferă de jet lag sau pentru cei cu insomnie pe termen scurt. O nouă analiză sugerează că persoanele ar trebui să ia aproximativ mg de melatonină cu o jumătate de oră sau mai puțin înainte de momentul lor natural de somnolență.
Cu toate acestea, constatările sugerează că melatonina este mai eficientă la persoanele sănătoase fără insomnie. Studiul nu sugerează neapărat că pacienții cu insomnie ar trebui să ia melatonină înainte de timp, deoarece sugerează că aceasta funcționează mai bine la pacienții fără insomnie.
Cât de sigure sunt suplimentele
Melatonina, un supliment, este în general sigură pentru utilizarea pe termen scurt, dar efectele sale pe termen lung, în special în doze mari, sunt încă necunoscute.
Aceasta poate provoca greață, amețeli, dureri de cap și somnolență și poate interacționa cu anumite medicamente. FDA nu reglementează suplimentele pentru siguranță sau eficacitate, iar multe produse conțin cu 74% până la 347% mai multă melatonină decât se menționează pe etichetă.
Unele produse pot conține, de asemenea, pesticide, metale grele și ingrediente nelistate. Pentru insomnia ușoară, pot fi benefice surse alimentare precum ciupercile, ouăle, peștele, nucile, cireșele și sucul de cireșe amare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele și calendarul acestor surse.
Când să oprești sau să eviți suplimentele de melatonină
Melatonina este un somnifer care poate fi utilizat timp de una până la două luni dacă nu ajută după o săptămână sau două. În acest caz, este sigur să încetați să o luați și să consultați un medic dacă problemele de somn persistă.
Cu toate acestea, este important să evitați utilizarea melatoninei dacă sunteți însărcinată sau alăptați, aveți o tulburare autoimună, o tulburare convulsivă sau depresie, aveți diabet sau hipertensiune arterială sau dacă luați anumite medicamente pentru hipertensiune.
-
-
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Alimentele care îți distrug creierul
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
