Tendinita calcifiantă afectează adulții, iar femeile sunt mai predispuse la această patologie. Care sunt simptomele și cum se poate trata tendinita calcifiantă.
Tendinita calcifiantă este patologie ortopedică a articulației umărului, care este cea mai mobilă articulație a corpului uman, și este caracterizată prin apariția unor calcificări, depunere la nivelul tendoanelor, în special al mușchiului supraspinos, responsabil cu ridicarea brațului, a unor depozite de fosfat cristalin de calciu, hidroxiapatită.
Cauzele care duc la dezvoltarea tendinitei calcifiate nu sunt cunoscute, motiv pentru care medicii nu sunt siguri de ce unii oameni pot avea această afecțiune și alții nu. Se crede că acumularea de calciu poate proveni din:
- predispoziție genetică
- creșterea anormală a celulelor
- activitatea anormală a glandei tiroide
- producția de agenți antiinflamatori
- boli metabolice, precum diabetul.
Deși este mai frecventă la persoanele care fac sport sau care își utilizează în mod frecvent brațele, la locul de muncă, prin ridicări și coborâri frecvente, tendinita calcifiată poate afecta pe oricine.
Această afecțiune se întâlnește de obicei la adulții cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani, însă ”pacientul tipic este de sex feminin, în jurul vârstei de 40 de ani, la care fumatul este un factor de risc”, potrivit dr. Liviu Ojoga, medic ortoped.
O treime dintre pacienții cu tendinită calcifiantă nu prezintă niciun simptom notabil, însă principalul semn al acestei afecțiuni este durere, care poate să fie de la ”durere de intensitate mică până la durere atroce, care necesită prezentarea la camera de gardă, uneori noaptea, când pacienții nu pot să doarmă și modifică stilul de viață din cauza acestor dureri”, a declarat dr. Liviu Ojoga, medic primar ortopedie și traumatologie, la Digi 24.
Durerea se poate resimți în partea din față sau dn spate a umărului și în braț și poate să apară brusc sau să se accentueze treptat. Acest lucru se datorează faptului că depunerea de calciu trece prin trei etape:
- etapa de pre-calcifiere (fibroblastică), în care zona afectată prezintă anumite modificări la nivel celular, care permit formarea de depozite de calciu. Nu există simptome în acest stadiu.
- etapa de calcifiere (de stare), în cursul acestei perioade se formează depozitele de calciu propriu-zise. Inițial, depozitele conțin granule de calciu uscate, de consistența cretei.
Această etapă este asimptomatică chiar și ani de zile, până începe procesul de resorbție a depozitului de calciu.
- etapa de resorbție este caracterizată prin proliferarea vaselor de sânge de la periferia calcificării. Consistența acesteia se modifică, fiind acum moale ca pasta de dinți. Această etapă este și cea mai dureroasă.
După ce depozitul de calciu s-a format complet, corpul dumneavoastră începe să reabsoarbă acumularea, notează Healthline.
Potrivit ortopedului, pentru diagnosticarea acestei afecțiuni sunt necesare trei investigații:
- radiografia de umăr, cea mai simplă
- ecografia musculo-scheletală
- rezonanța magnetică nucleară (RMN).
”Ultimele două aduc în plus informații despre starea tendoanelor. Dacă radiografia ne arată doar prezența unor calcificări, ecografia și RMN-ul ne arată și dacă există discontinuități sau rupturi totale la nivelul acestor tendoane”, a mai spus medicul.
Tratamentul tendinitei calcifiate depinde de simptomatologia pacientului.
”Dacă patologia este la debut și durerile sunt de intensitate mică sau medie, atunci apelăm la tratament nechirurgical, la tratament de recuperare medicală, fizioterapie, shock-wave therapy (n.r. terapie cu undă de șoc) și medicație antiinflamatorie și antialgică.
Dacă durerile sunt de intensitate mare, atunci apelăm la tratament chirurgical, o tehnică minim invazivă, artroscopică, de excizie a acestor depozite calcare și de excizie a bursei inflamate din spațiul subacromial”, a spus medicul, precizând că intervenția este minim invazivă, cu o durată de 20-30 de minute, iar spitalizarea pacientului este de numai o noapte.
În ceea ce privește perioada post-operatorie, medicul afirmă că rezultatele sunt remarcabile, iar ”pacienții a doua zi se simt foarte bine, își încep activitatea, nu mai au dureri, sunt într-o cu totul și cu totul altă situație”, a mai spus medicul.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce sunt monturile (Hallux Valgus), de ce apar și cum se intervine pentru a le elimina.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Află care sunt cauzele durerii de spate dimineața și ce exerciții și întinderi pot ajuta coloana.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
Dr. Codrin Huszar, medic primar Ortopedie și Traumatologie, ne-a explicat cum se poate corecta și trata artrita.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
Ce este operația Latarjet și pentru ce este indicată. Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a explicat totul.
