Tulburările alimentare: ce se întâmplă în creier în cazul anorexiei nervoase
Zona din creier care controlează impactul emoțiilor se pare că are o legătură cu zona care controlează foamea. Astfel, cercetătorii au descoperit că cele două se interconectează în cazul tulburărilor...
Cercetătorii din cadrul Universității din Texas Health Science Center din Houston (UTHealth) au studiat tulburările alimentare și au descoperit un neurocircuit la șoareci care, atunci când este activat, le-a crescut nivelul de stres, în timp ce li se reduce pofta de a mânca. Constatările apar în Nature Communications.
Oamenii de știință cred că cercetările lor ar putea ajuta în eforturile de a dezvolta tratamente pentru o tulburare alimentară gravă numită anorexie nervoasă, care are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tulburările mintale, potrivit National Institute of Mental Health.
Persoanele cu anorexie nervoasă evită alimentele, restricționează sever alimentația sau mănâncă în cantități foarte mici, doar din anumite alimente. Chiar și atunci când sunt sub greutate la un nivel periculs, aceste persoane se văd ca fiind supraponderale.
Zona din creier care controlează impactul emoțiilor, implicată în proces
„Am identificat o parte a creierului într-un model de șoarece care controlează impactul emoțiilor asupra alimentației”, a declarat Qingchun Tong, doctor, autorul principal al studiului și profesor asociat în Centrul pentru Boli Metabolice și Degenerative de la McGovern Școala medicală la UTHealth.
Deoarece șoarecii și oamenii au sisteme nervoase similare, Tong, de la catedra Cullen în medicina moleculară din UTHealth, consideră că descoperirile lor ar putea pune o altă lumină asupra zonei din creierul uman care reglează foamea.
Cercetătorii cred că sunt printre primii care au demonstrat rolul acestui neurocircuit în reglarea atât a stresului, cât și a foamei.
Deși cercetările anterioare au stabilit că stresul poate reduce sau crește dorința unei persoane de a mânca, mecanismele neuronale care acționează asupra reglării alimentației prin răspunsuri legate de stres rămân în mare parte un mister.
Echipa lui Tong s-a concentrat pe un neurocircuit care leagă două părți ale creierului la șoareci: hipotalamusul paraventricular, o zonă legată de alimentație în creier și septul lateral ventral, o zonă emoțională din creier. Neurocircuitul acționează ca un comutator de pornire / oprire.
Neurocircuitul activat, anxietate mai mare
Când cercetătorii au activat neuro-circuitul, a existat o creștere a nivelului de anxietate și o scădere a apetitului. În schimb, când cercetătorii au inhibat neurocircuitul, nivelul de anxietate a scăzut și foamea a crescut din nou.
Oamenii de știință au folosit o tehnică de cercetare numită optogenetică pentru a activa și dezactiva neuronii în cauză.
Yuanzhong Xu, autorul principal al studiului și instructor la McGovern Medical School, a declarat că sunt necesare teste preclinice suplimentare pentru a confirma rezultatele lor.
Sursa: AICI.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
De ce același tratament pentru depresie nu funcționează la toți?
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
