Tulburările alimentare: ce se întâmplă în creier în cazul anorexiei nervoase
Zona din creier care controlează impactul emoțiilor se pare că are o legătură cu zona care controlează foamea. Astfel, cercetătorii au descoperit că cele două se interconectează în cazul tulburărilor...
Cercetătorii din cadrul Universității din Texas Health Science Center din Houston (UTHealth) au studiat tulburările alimentare și au descoperit un neurocircuit la șoareci care, atunci când este activat, le-a crescut nivelul de stres, în timp ce li se reduce pofta de a mânca. Constatările apar în Nature Communications.
Oamenii de știință cred că cercetările lor ar putea ajuta în eforturile de a dezvolta tratamente pentru o tulburare alimentară gravă numită anorexie nervoasă, care are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tulburările mintale, potrivit National Institute of Mental Health.
Persoanele cu anorexie nervoasă evită alimentele, restricționează sever alimentația sau mănâncă în cantități foarte mici, doar din anumite alimente. Chiar și atunci când sunt sub greutate la un nivel periculs, aceste persoane se văd ca fiind supraponderale.
Zona din creier care controlează impactul emoțiilor, implicată în proces
„Am identificat o parte a creierului într-un model de șoarece care controlează impactul emoțiilor asupra alimentației”, a declarat Qingchun Tong, doctor, autorul principal al studiului și profesor asociat în Centrul pentru Boli Metabolice și Degenerative de la McGovern Școala medicală la UTHealth.
Deoarece șoarecii și oamenii au sisteme nervoase similare, Tong, de la catedra Cullen în medicina moleculară din UTHealth, consideră că descoperirile lor ar putea pune o altă lumină asupra zonei din creierul uman care reglează foamea.
Cercetătorii cred că sunt printre primii care au demonstrat rolul acestui neurocircuit în reglarea atât a stresului, cât și a foamei.
Deși cercetările anterioare au stabilit că stresul poate reduce sau crește dorința unei persoane de a mânca, mecanismele neuronale care acționează asupra reglării alimentației prin răspunsuri legate de stres rămân în mare parte un mister.
Echipa lui Tong s-a concentrat pe un neurocircuit care leagă două părți ale creierului la șoareci: hipotalamusul paraventricular, o zonă legată de alimentație în creier și septul lateral ventral, o zonă emoțională din creier. Neurocircuitul acționează ca un comutator de pornire / oprire.
Neurocircuitul activat, anxietate mai mare
Când cercetătorii au activat neuro-circuitul, a existat o creștere a nivelului de anxietate și o scădere a apetitului. În schimb, când cercetătorii au inhibat neurocircuitul, nivelul de anxietate a scăzut și foamea a crescut din nou.
Oamenii de știință au folosit o tehnică de cercetare numită optogenetică pentru a activa și dezactiva neuronii în cauză.
Yuanzhong Xu, autorul principal al studiului și instructor la McGovern Medical School, a declarat că sunt necesare teste preclinice suplimentare pentru a confirma rezultatele lor.
Sursa: AICI.
Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
EXCLUSIV Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică ce se întâmplă cu memoria și creierul
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
