Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Virusul hepatitei B a fost tema unui nou studiu. Oamenii de știință au încercat să afle cum determină virusul infecția persistentă în organism.
O nouă cercetare a vizat modul în care proteina virală a hepatitei B stimulează extinderea celulelor imune care afectează răspunsurile antivirale, potrivit unui studiu publicat în revista open-access PLOS Pathogens de Haitao Guo de la Universitatea de Medicina din Indiana, Bin Wang și Jiming Zhang de la Universitatea Fudan. Constatările ar putea explica modul în care virusul hepatitei B (VHB) stabilește și menține infecția cronică și ar putea conduce la dezvoltarea unor noi strategii terapeutice, scrie sciencedaily.com.
Virusul hepatitei B este un patogen generat de sânge care infectează cronic aproximativ 350 de milioane de oameni din întreaga lume și peste 780 000 de pacienți mor anual, datorită bolilor hepatice legate de această afecțiune.
În infecția cu VHB cronică sunt afectate răspunsurile celulelor T, specifice virusului. Celulele supresoare derivate din celulele mieloide (MDSCs) sunt celule imunitare care joacă un rol important în afectarea răspunsurilor celulelor T antivirale. În plus, antigenul al hepatitei B (HBeAg) - o proteină virală a hepatitei B - poate reprezenta o strategie virală pentru a stabili o infecție persistentă, dar mecanismul rămâne în mare parte necunoscut.
În noul studiu, cercetătorii au examinat mecanismele care stau la baza extinderii MDSC și suprimarea răspunsurilor celulelor T la infecția persistentă cu VHB.
Cercetătorii au analizat frecvența circulației MDSCs la 164 de pacienți cu infecție cronică HBV și 70 de donatori sănătoși. Ei au descoperit că frecvența MDSC care circulă la pacienții cu HBeAg pozitiv este mai mare decât la pacienții cu HBeAg negativ. Mai mult, HBeAg a indus extinderea MDSCs prin reglarea în sus a unei molecule numite indoleamină-2,3-dioxigenază (IDO), care joacă un rol critic în suprimarea proliferării celulelor T.
Potrivit autorilor, concluziile sugerează un mecanism nou în care expansiunea indusă de HBeAg-MDSC afectează funcția celulelor T prin calea IDO și favorizează stabilirea infecției persistente cu VHB. Axa HBeAg-MDSC-IDO poate servi drept țintă imunoterapeutică a hepatitei cronice B.
Autorii adaugă că „virusul hepatitei B poate avea trucuri pentru a distruge sistemul imunitar al gazdei pentru a menține o infecție persistentă, iar HBeAg este unul dintre vinovați. Ruperea legăturii HBeAg-IDO-MDSC poate promite dezvoltarea de noi terapii împotriva irusului hepatietei B, pentru a trata pacienții cu HBeAg-pozitiv.”
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.