Visele, proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse?

Visele ne pot oferi informaţii interesante despre vieţile noastre, însă în pofida convingerii răspândite că acestea reprezintă proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse, de fapt,...
"Chiar nu există studii care să susţină acest punct de vedere", susţine Deirdre Barrett, psiholog şi cercetător în domeniul viselor de la Şcoala medicală a Universităţii Harvard. Visele nu conţin simboluri. Niciun dicţionar de vise şi niciun interpret de vise nu-ţi poate spune ce înseamnă acestea cu adevărat", a adăugat ea.
Oamenii însă au căutat dintotdeauna semnificaţii ascunse în spatele viselor. În Mesopotamia şi în Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezervă viitorul. Însă credinţa că simbolurile din vise ascund adevăruri ascunse despre noi este mult mai modernă. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decât "părintele" psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza că visele funcţionează ca nişte supape care ne dezvăluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimăm, şi ca o modalitate de a îndeplini aceste dorinţe, notează Agerpres.
De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucrează acum sunt puţin mai banale decât cea propusă de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa modernă, visul este surprinzător de apropiat de ceea ce se întâmplă în timpul zilei, atunci când ne gândim la ceva anume. Acest lucru nu înseamnă însă că visele nu au semnificaţie. Studiile indică faptul că atunci când dormim, procesăm aceleaşi interese, amintiri, preocupări şi griji pe care le avem şi în timpul stării de veghe.
"Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gândim la posibile ameninţări sau pur şi simplu la ce se întâmplă în viaţa noastră socială sau cu cei dragi", a declarat Barrett pentru Live Science., editor: Mariana Ionescu
Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un înţeles ca extensii ale gândurilor, preocupărilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explică şi G. William Domhoff, cercetător specializat în vise de la University of California, din Santa Cruz, într-o lucrare ştiinţifică publicată în revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugerează că visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decât "filme" fantastice şi pline de acţiune.
Însă, deşi visele sunt foarte similare gândurilor pe care le avem în starea de veghe, creierul funcţionează foarte diferit atunci când dormim.
"Mintea noastră operează într-o stare biochimică foarte diferită atunci când dormim", conform lui Barrett. Acest lucru înseamnă că în perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimbă. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar - regiunea responsabilă de formarea imaginilor - devine mult mai activ în timpul somnului, el fiind răspunzător de imaginile deosebit de vii pe care le vedem în vis. De cealaltă parte, cortexul prefrontal, care în mod normal ne filtrează gândurile, este foarte puţin activ.
Unii psihologi consideră acest lucru un instrument extrem de valoros. Deşi psihologul şi psihanalistul Karl Stukenberg, de la Universitatea Xavier din Cincinnati, este sceptic cu privire la ipoteza că visele ar conţine în mod intrinsec unele simboluri pline de semnificaţii sau că ele canalizează dorinţe reprimate, el foloseşte însă interpretări ale viselor atât cu pacienţii cât şi cu studenţii săi.
"Apare un dialog între părţile minţii care operează prin simboluri şi cele care operează prin intermediul logicii", a declarat el pentru Live Science. Nu există nicio formulă de interpretare a viselor. Visele nu sunt o comoară ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită. Ele oferă însă informaţii importante cu privire la modul în care creierul nostru procesează lumea timp de aproximativ o treime din viaţă, atât cât petrecem dormind. Iar cel puţin în această privinţă Freud avea dreptate. "El a introdus ideea că visele au înţelesuri. Că ne pot spune despre noi", a adăugat el.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.