Atacurile de panică: cauze și simptome. Factorii care pot declanșa un atac de panică pot să nu aibă legătură cu stresul

Ce declanșează un atac de panică. Simptomele îngrijorătoare care semnalează prezența atacurilor de panică.
Atacul de panică este o experiență intensă și scurtă de anxietate, care declanșează senzațiile fizice ale fricii. Acestea pot include bătăi rapide a inimii, dificultăți de respirație, amețeli, tremurături și tensiune musculară. Atacurile de panică apar frecvent și neașteptat și nu sunt legate de nicio amenințare externă. Un atac de panică poate dura de la câteva minute până la jumătate de oră. Cu toate acestea, efectele fizice și emoționale ale atacului pot dura câteva ore.
Atacurile de panică sunt comune. Până la 35% din populație experimentează un atac de panică la un moment dat în viața lor. Un atac de panică poate fi, de asemenea, numit atac de anxietate.
Fără tratament, atacurile de panică frecvente și prelungite pot fi grav dizabilitante. Persoana poate alege să evite o gamă largă de situații (cum ar fi părăsirea casei sau a fi singură) din teama de a experimenta un atac.
Simptomele unui atac de panică
- atenție sporită pentru pericol și simptome fizice
- gândire anxioasă și irațională
- un sentiment puternic de frică, pericol sau premoniție
- teama de a deveni nebun, de a-și pierde controlul sau de a murisenzație de amețeală și leșin
- furnicături și frisoane, în special în brațe și mâini
- tremur sau tremur, transpirație
- bufeuri
- accelerarea ritmului cardiac
- senzație de constricție în piept
- dificultăți de respirație, inclusiv lipsa de aer
- greață sau disconfort abdominal
- mușchi tensionați
- gură uscată
- senzația de irealitate și detasare de mediul inconjurător
Atunci când corpul este confruntat cu pericol imediat, creierul ordonă sistemului nervos autonom să activeze răspunsul de "luptă sau fugă". Corpul este inundat cu o gamă de substanțe chimice, inclusiv adrenalina, care declanșează schimbări fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate și sângele este redistribuit către mușchi pentru a se pregăti pentru luptă fizică sau fugă.
Factorii care pot declanșa un atac de panică
- Stres cronic (în curs) - acesta determină corpul să producă niveluri mai înalte decât de obicei de substanțe chimice de stres, cum ar fi adrenalina.
- Stres acut (cum ar fi experiența unui eveniment traumatic) - poate inunda brusc corpul cu cantități mari de substanțe chimice de stres.
- Hipoventilația obișnuită - perturbă echilibrul gazelor din sânge din cauza lipsei de dioxid de carbon în sânge
- Exercițiul fizic intens - pentru unele persoane, acest lucru poate provoca reacții extreme
- Consumul excesiv de cofeină - cofeina din cafea, ceai și alte băuturi este un stimulent puternic
- O schimbare bruscă de mediu - cum ar fi intrarea într-un mediu supraaglomerat, cald sau sufocant
Caută întotdeauna sfat medical
Caută întotdeauna sfat medical, dacă nu ești sigur dacă simptomele tale, sau ale altei persoane, indică un atac de panică. Într-o situație de urgență, apelează la numărul de urgență.
Este important să consulți medicul pentru un consult pentru a vă asigura că orice simptome fizice recurente asemănătoare atacurilor de panică nu sunt cauzate de boli, inclusiv:
- Diabet
- Astm
- Afecțiuni ale urechii interne
- Hipertiroidism (glandă tiroidiană hiperactivă)
- Afecțiuni cardiace
- Hipertiroidism postpartum (după naștere)
Vezi și: 4 diete pentru persoanele cu diabet. Cele mai bune alimente pe care le poți consuma
Atacurile de panică pot fi o experiență copleșitoare și debilitantă pentru cei care le experimentează. Înțelegerea factorilor declanșatori, simptomelor și opțiunilor de tratament este crucială pentru gestionarea și controlul acestora.
-
Vopseaua permanentă și îndreptatul chimic cresc riscul de cancer16.09.2025, 13:10
-
-
Ce sunt înlocuitorii de sare și de ce devin tot mai populari16.09.2025, 11:00
-
Cafeaua cu ulei de măsline: beneficii, riscuri și cum să o prepari acasă16.09.2025, 09:49
-
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Sindromul Moș Crăciun: când așteptările depășesc realitatea. Presiunea de a face totul acum, în era tehnologiei
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.