
Nu doar consumul de alimente sănătoase bazate pe plante reduce riscul dezvoltării bolii Parkinson, ci și evitarea alimentelor nesănătoase.
Din ce în ce mai multe studii aduc la lumină impactul profund al alegerilor alimentare asupra riscului de afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Parkinson și alte tulburări ale sistemului nervos. Un domeniu de cercetare în rapidă expansiune este legătura dintre o dietă sănătoasă bazată pe plante și protecția creierului.
Vezi și: Greșelile pe care le faci post-operație. Nu te grăbi să îți reiei activitățile obișnuite
Recent, un studiu publicat în revista Movement Disorders a adus noi dovezi cu privire la legătura dintre o dietă bogată în plante sănătoase și reducerea riscului de boala Parkinson (PD). Această cercetare, condusă de o echipă de la Universitatea Queen din Belfast, a examinat datele a peste 126.000 de participanți din cohorta UK Biobank, pe parcursul a aproape 12 ani. Rezultatele au arătat că cei care au adoptat o alimentație mai sănătoasă, bogată în fructe, legume, nuci și ceai, au avut un risc semnificativ mai mic de a dezvolta PD, chiar și luând în considerare factorii genetici de risc.
O descoperire interesantă a fost faptul că nu doar consumul de alimente sănătoase bazate pe plante a redus riscul de PD, ci și evitarea alimentelor nesănătoase. Dieta care includea cantități mai mari de cereale rafinate, băuturi îndulcite cu zahăr și deserturi a crescut semnificativ riscul de PD în rândul participanților.
Acest studiu este doar unul dintre multele care subliniază importanța alimentației sănătoase pentru sănătatea creierului. Mai multe cercetări au evidențiat că o dietă bazată pe plante poate contribui la reducerea riscului de afecțiuni neurologice și la menținerea sănătății cognitive.
Unul dintre mecanismele prin care dieta bazată pe plante exercită efecte benefice asupra creierului este prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației. Alimentele bogate în antioxidanți, vitamine și compuși bioactivi pot ajuta la protejarea celulelor creierului împotriva deteriorării și pot promova funcția neuronală sănătoasă.
De exemplu, consumul regulat de nuci și ceai a fost asociat cu un risc mai mic de PD în studiul menționat anterior. Aceste alimente conțin compuși care au demonstrat capacitatea de a proteja celulele nervoase și de a îmbunătăți funcția cognitivă.
De asemenea, se pare că o dietă bogată în plante poate influența compoziția și sănătatea microbiomului intestinal. Cercetările recente au arătat că un microbiom intestinal sănătos poate avea efecte pozitive asupra sănătății creierului prin producția de substanțe chimice care sprijină funcția neuronală și reduc inflamația.
Pe de altă parte, consumul excesiv de alimente procesate, carne roșie și alimente bogate în grăsimi saturate a fost asociat cu un risc crescut de afecțiuni neurologice. Studiile au arătat că aceste alimente pot contribui la inflamație, stres oxidativ și disfuncție neuronală, ceea ce poate crește riscul de PD, demență și alte afecțiuni ale creierului.
În lumina acestor cercetări, este evident că alimentația joacă un rol crucial în sănătatea creierului pe termen lung. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în plante, poate fi o strategie eficientă de prevenire a bolilor neurologice și de menținere a unei funcții cognitive sănătoase pe măsură ce îmbătrânim.
Pe lângă beneficiile pentru sănătatea creierului, adoptarea unei diete bazate pe plante poate avea și alte efecte pozitive asupra sănătății generale, cum ar fi reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet și obezitate.
Este important să acordăm atenție alegerilor alimentare și să ne asigurăm că dieta noastră este bogată în alimente nutritive și sănătoase pentru a ne menține sănătatea și vitalitatea pe termen lung.
-
Ora la care mănânci, impact asupra kilogramelor06.08.2025, 15:44
-
Ce arată analizele persoanelor care trăiesc peste 100 de ani06.08.2025, 14:10
-
-
-
Știrile zilei în Sănătate și Farma06.08.2025, 10:28
-
-
Medicamentul care distruge cancerul fără efecte adverse08.07.2025, 14:18
-
Lucrul care triplează riscul de cancer. Medicii, avertisment16.07.2025, 23:43
-
Tratamentul care bate chimioterapia fără efecte adverse25.07.2025, 16:00
-
Activitatea care îți protejează creierul. Previne uitarea16.07.2025, 20:10
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Hipertensiunea arterială, principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Metode de gestionare eficiente
Aceștia sunt cei mai mari factori de risc pentru AVC. Pe unul îl poți elimina total, iar altul poate fi gestionat.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Când apare, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Dr. Dan Aurel Nica: Începe degenerescența. Apare simptomatologia
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.