Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: ”Nu mănânc mult, nu ronțăi” - ce înseamnă, de fapt, această afirmație și care este adevărul din spatele ei? Este posibil să te îngrași fără să mănânci mult,...
Stresul poate afecta organismul în multe feluri. Acesta poate declanșa eliberarea de cortizol, care poate determina corpul să facă în așa fel încât să compenseze cu ceea ce îi eliberează dopamină și serotonină, iar mâncatul mult poate face asta.
În perioadele de stres, mulți oameni apelează la alimente pentru a face față emoțiilor negative și pentru a obține confortul emoțional. Acest comportament poate duce la consumul excesiv de alimente bogate în calorii și la creșterea în greutate, fără ca aceștia să ronțăie alimente în mod frecvent.
foto: Freepik
Radu Leca, psiholog, ne-a vorbit despre o legătură interesantă între acumularea de grăsime în corpul uman și stresul acut sau cronic. Stresul poate juca un rol semnificativ în creșterea în greutate, însă nu fără să fie ajutat de către o cantitate generoasă de mâncare (care ajunge în corp). Chiar și în cazul în care o persoană nu consumă cantități mari de alimente sau nu mănâncă în mod excesiv seara, îngrășatul se dovedește a se rezulta în urma consumului mare de produse care conțin zahăr.
Chiar dacă o persoană susține că nu mănâncă mult sau nu consumă dulciuri, în mod (aparent) exagerat, este posibil ca aportul de zahăr să fie în continuare semnificativ. Consumul excesiv de zahăr poate duce la creșterea nivelului de insulină în sânge, ceea ce favorizează depozitarea excesului de zahăr sub formă de grăsime în organism. Astfel că, chiar dacă nu ronțăi seara, este foarte posibil ca, pe timp de zi, să consumi o cantitate mare de zahăr, mai mare decât cele 16 grame zilnice, recomandate de către specialiști.
”Acumularea de grăsimi în corp se realizează în prezența acumulării de materie organică în celule grase. Și atunci, sunt mai multe elemente care îl produc, care îl provoacă, ca acțiune.
Consumul de zahăr în exces în timpul zilei. Subiectul (persoana în cauză) spune în felul următor: ”Nu mănânc mult, nu ronțăi”, dar dacă o să stea să analizeze cât zahăr bagă, el va depăși cele 16g de zahăr maxime pe care noi le putem sintetiza pancreatic pe zi și vom descoperi un număr imens de grame, care poate ajunge și la 150 de grame de zahăr pe zi.
Și atunci, subiectul se îngrașă, transformând toată materia din stomac în grăsime, care se depune, în baza zahărului, care este cel care te îngrașă”, ne-a spus psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical.
foto: Freepik
Și atunci, intervine întrebarea: De ce am putea afirma că nu ronțăim seara sau că nu mâncăm mult, deși, cel mai probabil, o facem, căci și de aceea ajungem la surplusul de greutate?
La fel cum a spus psihologul Radu Leca, ”dacă o să stea să analizeze cât zahăr bagă”, probabil că oamenii ar realiza cantitatea de mâncare sau zaharuri pe care o consumă în mod, mai mult sau mai puțin, conștient. Oare mâncatul în fața ecranelor TV sau a telefoanelor este una dintre cauzele aproximării eronate a cantității de mâncare consumată într-o zi? Poate fi posibil, însă vom afla în următorul articol, intitulat:
Mâncatul din picioare sau la televizor, pericol pentru sănătate. Ligia Pop: Este o activitate semi-inconștientă. Creierul este perturbat
Este posibil ca subiectul, după toate acestea, să spună că nu mănâncă dulciuri și că tot se îngrașă?
”Este posibil, dar este o minciună”, a încheiat Radu Leca.
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Ce sunt endorfinele și cum vă puteți crește endorfinele din corp în mod natural.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
A oferi și a primi afecțiune este una dintre caracteristicile relațiilor sănătoase, dar asta nu înseamnă că este întotdeauna ușor.
