Invazia de căpușe din București a ridicat multe semne de întrebare în rândul populației. Care sunt primele măsuri de siguranță care trebuie să fie luate și la ce anume să fim atenți, în cazul în care...
Odată cu invazia de căpușe din București, oamenii au început să se întrebe ce este de făcut în diferite situații create de populația acestora. Care sunt primele măsuri de siguranță care trebuie luate după mușcătura de căpușă, primele semne, chiar și cum le putem identifica pe cele care nu sunt purtătoare de bacteria borrelia burgdorferi.
Pentru răspunsuri la aceste întrebări, am discutat cu dr. Carmen Dorobăț, medic de boli infecțioase. Potrivit medicului, primul pas pe care trebuie să îl facem după o mușcătură de căpușă este îndepărtarea acesteia cât mai rapid și corect.
Odată ce căpușa este înlăturată, este important să căutăm asistență medicală imediată pentru a evalua riscul de infecție și pentru a primi tratamentul corespunzător.
Medicul va prescrie, de obicei, antibiotice în scop profilactic pentru a preveni dezvoltarea bolii Lyme, care poate fi transmisă prin mușcătura de căpușă.
”Odată ce avem o mușcătură de căpușă, în primul rând, trebuie îndepărtată căpușa respectivă.
În al doilea rând, trebuie să ne prezentăm la medicul de familie sau la medicul infecționist pentru că se administrează așa numita antibioprofilaxie pentru boala Lyme. Adică, se dă un antibiotic, nu în scop de tratament, ci în scop de prevenție pentru a nu apărea această boală.
În al treilea rând, la 21 de zile de la mușcătura de căpușă, ne prezentăm la medicul de familie pentru a ne da o trimitere la laborator pentru a putea face analize specifice pentru a vedea dacă a fost infectat sau nu cu bacteria borrelia burgdorferi”, ne-a spus dr. Carmen Dorobăț, în exclusivitate pentru DC Medical.
În ceea ce privește primele semne ale unei posibile infecții, medicul subliniază că un simptom tipic este apariția unei zone roșii în jurul mușcăturii, cunoscută sub numele de eritem migrator.
”Mușcătura de căpușă sau chiar suspiciunea de mușcătură de căpușă impune prezentare la medic.
Semnele care ar putea apărea ca debut de boală, după ce am fost mușcați de căpușă, ar putea fi o zonă eritematoasă în locul unde ne-a mușcat căpușa, zonă care se extinde. Dar nu întotdeauna acest semn, numit eritem migrator, este prezent.
Boala se poate manifesta la început și cu dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, uneori, manifestări de erupții cutanate, de aceea se și numește ”boala cu 1000 de fețe”.
Simptomele apar întotdeauna la distanță de mușcătura de căpușă, dar dacă facem acei trei pași, prin care i-am enumerat, atunci lucrurile merg bine”, ne-a mai spus dr. Carmen Dorobăț.
În ceea ce privește identificarea căpușelor care nu sunt purtătoare de bacteria Borrelia burgdorferi, medicul subliniază că nu există modalități eficiente de a face acest lucru în mod direct.
Deoarece nu toate căpușele sunt purtătoare de bacterie, este important să tratăm fiecare mușcătură cu seriozitate și să căutăm asistență medicală pentru evaluare și tratament.
”Nu toate căpușele poartă această bacterie. Nu putem identifica căpușa care poartă bacteria respectivă, de aceea se și face antibioprofilaxia”, ne-a explicat medicul.
Fiecare mușcătură de căpușă ar trebui tratată cu atenție și trebuie să căutăm asistență medicală imediată pentru a minimiza riscul de complicații și pentru a primi tratamentul adecvat.
Ar trebui să fim foarte atenți, în general, la zonele în care ne deplasăm și, probabil, să nu exagerăm cu hiperprotejarea.
Așa cum a spus și medicul, viața merge înainte, ”trebuie să avem o viață normală”, iar ”autoritățile trebuie să își facă treaba”.
”A venit sezonul cald, categoric că socializarea trebuie să existe, indiferent de vârstă. Prin urmare, aș spune că măsurile trebuie luate, în primul rând, de autorități. În zonele înverzite, în parcuri, în zone despre care se știe că sunt populate în această perioadă, autoritățile ar trebui să ia măsuri specifice.
Noi ar trebui, poate, să purtăm șosete, dacă avem pantaloni scurți, pentru că majoritatea mușcăturilor sunt în zona membrelor inferioare. În general, să fim atenți, categoric, nu putem spune că trebuie să ne îmbrăcăm într-un anumit fel pentru a nu ne mușca căpușa.
Până la urmă, trebuie să avem o viață normală, autoritățile trebuie să își facă treaba, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă avem o astfel de mușcătură, să urmăm procedura menționată la început”, a încheiat dr. Carmen Dorobăț.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
