Accidentul vascular cerebral, factori de risc modificabili. La ce trebuie să fiți atenți. Cercetător: Riscul de AVC poate diferi în funcție de vârstă
Riscul de accident vascular cerebral, care este o urgență medicală, poate să scadă cu vârsta, arată un nou studiu. Care sunt factorii de risc care duc la AVC.
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boală care afectează arterele care duc la și în interiorul creierului, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive, astfel celulele cerebrale încep să moară în decurs de câteva minute.
Din această cauză, accidentul vascular cerebral este considerat o urgență medicală și trebuie acționat ca atare, fiecare minut de întârziere putând pune în pericol viața pacientului.
Conform OMS, accidentul vascular este principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de mortalitate, iar potrivit estimărilor, anual, în România, un număr de 55.000 de persoane suferă de accident vascular ischemic (ocluzia, astuparea unui vas de tip arterial la nivelul cerebral) și 7.500 de persoane un AVC hemoragic (prin crearea unei breșe la nivelul sistemului vascular și este însoțit de de inundarea cu sânge a țesutului cerebral).
Accidentul vascular cerebral, factori de risc
Printre factorii de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral se numără hipertensiunea arterială și diabetul, însă un nou studiu arată că riscul poate să scadă odată cu vârsta, notează Science Daily.
”Hipertensiunea arterială și diabetul sunt doi factori de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral care pot fi gestionați prin medicație, scăzând riscul unei persoane.
Constatările noastre arată că asocierea lor cu riscul de accident vascular cerebral poate fi substanțial mai mică la vârste mai înaintate, însă alți factori de risc nu se schimbă odată cu vârsta.
Aceste diferențe în ceea ce privește factorii de risc implică faptul că determinarea faptului că o persoană prezintă un risc ridicat de accident vascular cerebral poate diferi în funcție de vârsta sa”, a declarat dr. George Howard, de la Școala de Sănătate Publică a Universității Alabama din Birmingham, autorul studiului.
La realizarea studiului au participat 28.235 de persoane care nu au avut niciodată AVC, iar dintre aceștia 59% au fost albi și 41% de culoare.
Aceștia au fost intervievați și supuși unor examene fizice pentru a li se evalua factorii de risc, care au inclus:
- hipertensiunea arterială
- diabetul
- fumatul
- fibrilația arterială
- bolile de inimă
- hipertrofia ventriculară stângă.
De asemenea a fost luată în calcul ca parte a factorilor de risc și culoarea pielii, fiind cunoscut faptul că persoanele de culoare au un risc mai mare de AVC.
Peste 1.400 de accidente vasculare cerebrale
Participanții la studiu au fost împărțiți pe trei categorii de vârstă, 45-69 de ani, 60-70 de ani și peste 74 de ani, iar rezultatele au fost apoi comparate.
Potrivit sursei menționate, în timpul studiului au fost înregistrate 1.405 accidente vasculare cerebrale.
Cercetătorii au constatat că persoanele cu diabet din prima categorie de vârstă aveau un risc de aproximativ două ori mai mare de a face AVC comparativ cu cei din aceeași categorie de vârstă, dar fără diabet.
De asemenea, diabeticii din categoria persoanelor mai în vârstă aveau un risc de 30% mai mare de a suferi de accident vascular cerebral în comparație cu cei vârstnicii fără diabet.
Totodată, oamenii de știință au constatat că hipertensivii din prima categorie de vârstă aveau un risc cu 80% mai mare de suferi un accident vascular cerebral, în timp ce grupa celor mai vârstnici aveau un risc de 50% de a face accident vascular cerebral comparativ cu cei fără hipertensiune arterială.
Un alt rezultat a vizat riscul dat de rasă, iar aici cifrele au arătat că la prima categorie de vârstă, a celor de 45-69 de ani, riscul a fost mai mare pentru persoanele de culoare comparativ cu rasa albă, în timp ce o dată cu înaintarea în vârstă acest risc a scăzut.
Ceilalți factori de risc ai accidentului vascular cerebral au rămas nemodificați, indiferent de vârstă, motiv pentru care autorii studiului atrag atenția în acest sens.
”Este important de menționat că rezultatele noastre nu sugerează că tratamentul hipertensiunii arteriale și al diabetului devine lipsit de importanță la vârste înaintate.
Astfel de tratamente sunt încă foarte importante pentru sănătatea unei persoane.
Dar, de asemenea, ar putea fi înțelept ca medicii să se concentreze pe gestionarea factorilor de risc, cum ar fi fibrilația atrială, fumatul și hipertrofia ventriculară stângă, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc”, a spus Howard.
De asemenea, autorul studiului a subliniat că deși impactul factorilor de risc scade odată cu vârsta, numărul total de persoane cu AVC la vârste înaintate poate fi în continuare mare, deoarece riscul general de AVC crește odată cu vârsta.
Studiul a fost susținut de National Institutes of Health, inclusiv de National Institute of Neurological Disorders and Stroke și National Institute on Aging.
AVC, acționează F.A.S.T.
Dacă suspectezi că cineva suferă un AVC, acționează rapid (formula F.A.S.T.) și fă-i următorul test:
F - Face (Față) - Cere persoanei să zâmbească. Ți se pare că fața e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?
A - Arms (Brațe) - Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celalalt?
S - Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poți distinge ce zice sau vorbește ciudat?
T - Time (Timp) - Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112!, notează MayoClinic.
Nu așteptați ca simptomele să treacă de la sine, fiecare secundă este importantă pentru ca pacientul cu AVC să fie salvat.
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
-
Deficiența de B12: Cum alegi forma potrivită pentru creier și metabolism13.12.2025, 16:56
-
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID13.12.2025, 15:27
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
