Ai hipertensiune și 40 de ani? Ce pericole te pasc la bătrânețe
Hipertensiunea diagnosticată la oamenii ajunși la 40-50 de ani și netratată ar duce la leziuni cerebrale la bătrânețe, susține un studiu publicat joi, 26...
O tensiunea arterială mai mare decât cea normală a fost asociată cu de leziuni cerebrale mai extinse la vârstnici, arată un studiu publicat joi, 26 noiembrie, în European Heart Journal.
Cercetătorii au observat o legătură puternică între tensiunea arterială diastolică (tensiunea arterială între bătăile inimii) înainte de vârsta de 50 de ani și leziunile cerebrale la bătrânețe chiar dacă tensiunea arterială diastolică se încadra în ceea ce este considerat în mod normal ca fiind o gamă sănătoasă. Este concluzia unui studiu pe 37.041 de participanți înscriși în Marea Britanie Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani.
Karolina Wartolowska, cercetătoare clinică la Centrul de Prevenire a AVC și Demență, Universitatea Oxford, Marea Britanie, a căutat leziuni la nivelul creierului – așa numitele ”hiperintensități ale substanței albe” (WMH). Acestea apar la scanările RMN ale creierului ca regiuni mai luminoase și indică deteriorarea vaselor de sânge mici din creier, care crește odată cu vârsta și tensiunea arterială. WMH sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral, demență, dizabilități fizice, depresie și un declin al abilităților de gândire.
”Nu toate persoanele dezvoltă aceste modificări pe măsură ce îmbătrânesc, dar sunt prezente la mai mult de 50% dintre pacienții cu vârsta peste 65 de ani și la majoritatea persoanelor cu vârsta peste 80 de ani chiar și fără tensiune arterială crescută, dar este mai probabil să se dezvolte cu tensiune arterială mai mare și mai probabil să devină severă”, susține cercetătoarea într-un comunicat al Societății Europene de Cardiologie.
Potrivit acesteia, studiul a evidențiat două concluzii importante. Prima: a arătat că tensiunea arterială diastolică la persoanele de 40 și 50 de ani este asociată cu leziuni cerebrale mai extinse ani mai târziu. A doua: orice creștere a tensiunii arteriale dincolo de intervalul normal este asociată cu o cantitate mai mare de hiperintensități ale substanței albe.
”Aceasta înseamnă că nu doar tensiunea arterială sistolică, primul număr mai mare, ci presiunea arterială diastolică, al doilea, numărul mai mic, este importantă pentru a preveni deteriorarea țesutului cerebral. Mulți oameni s-ar putea gândi la hipertensiune arterială și accident vascular cerebral ca fiind boli ale persoanelor în vârstă, dar rezultatele noastre sugerează că, dacă am dori să păstrăm un creier sănătos până în anii 60 și 70, ar trebui să ne asigurăm că tensiunea arterială, inclusiv tensiunea diastolică, rămâne într-un interval sănătos atunci când avem peste 40 și 50 de ani. (...)
Rezultatele noastre sugerează că pentru a asigura cea mai bună prevenire a hiperintensităților substanței albe în viața ulterioară, controlul tensiunii arteriale diastolice, în special, poate fi necesar la începutul vieții mijlocii, chiar și pentru tensiunea arterială diastolică sub 90 mmHg, în timp ce controlul tensiunii arteriale sistolice mai important în viața târzie. Intervalul lung de timp dintre efectele tensiunii arteriale la mijlocul vieții și daunele din viața târzie subliniază cât de importantă este controlarea tensiunii arteriale pe termen lung și că cercetarea trebuie să se adapteze pentru a lua în considerare efectele pe termen lung ale problemelor adesea asimptomatice în vârstă mijlocie”, explică Karolina Wartolowska.
-
-
Izolarea socială, factor de risc pentru demență14.12.2025, 08:45
-
-
-
Tensiunea arterială la copii: de ce trebuie verificată încă din școala primară
EXCLUSIV De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi. Dr. Monica Trofin Bănescu explică
Deficitul de vitamina D crește riscul de infarct
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
Care este tensiunea arterială normală?
Proteina care distruge inima după infarct
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Sindromul Wolff-Parkinson-White, afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Ce trebuie să știi dacă ai burtă. Medicii, semnal de alarmă
Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Trump, diagnosticat cu insuficiență venoasă cronică după apariția unor vânătăi pe mână. Cum se manifestă boala
Semnele hipertensiunii pe care le poți observa în ochi. Cum să îți reduci nivelul acesteia
Hipertensiunea arterială, pandemie tăcută. Avertisment: Amenințare globală subestimată
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
EXCLUSIV Infarctul, impact dramatic. Dr. Monica Trofin-Bănescu: Eveniment major cu conotație negativă
Raportul talie-înălțime, un predictor eficient al riscului cardiac
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Ce trebuie să știi dacă ești cardiac și bei cafea
Exerciții simple de făcut în avion pentru prevenirea cheagurilor de sânge
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Colesterolul mărit nu înseamnă automat risc de infarct, arată un nou studiu
Ce trebuie să știi dacă ai colesterolul mărit. Face diferența dintre viață și moarte.
Fluctuațiile de temperatură dimineața cresc riscul de infarct și AVC
Bacteriile din gură care pot declanșa atacuri de cord
De ce apare durerea în piept în timpul unui infarct
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
