Alergiile la înțepăturile de insecte: simptome și tratament. Cămuescu: Există riscul de suprainfecție, care poate face tratamentul mult mai dificil

Sezonul cald vine cu o serie de provocări pentru persoanele alergice. Pe lângă alergiile cauzate de polen, există o serie de alergii și la pișcăturile de insecte, cu reacții anafilactice care pot varia de la relativ severe la extrem de severe, inclusiv fatale.

Astfel, oricât de mult sunteți atrași de mirosul florilor pe care le găsiți prin parcuri sau pe stradă, de prin grădini, este important să fiți atenți și la potențialul pericol care se poate afla printre flori, respectiv albinele și viespile, deoarece acestea se află printre insectele care ”produc reacții cu potențial de severitate”, susține alergologul Adriana Cămuescu.

”Ele dau, în afară de ceea ce știm, reacția locală cu înroșire, în cazul viespii, reacții locale extinse, dar cel mai important și mai sever și bine de știut este că ele pot produce reacții la distanță de locul de înțepare, reacții anafilactice care pot să meargă de la forme relativ ușoare, cu erupții urticariene, cu umflare a feței, a limbii, dar și reacții severe care merg cu manifestări respiratorii de tip bronhospasm, respirație dificilă, șuierătoare, manifestări digestive cu vărsătură, crampe abdominale, diaree explozivă până la reacțiile de șoc anafilactic, care înseamnă scădere a tensiunii arteriale, colaps și, din păcate, evenimente fatale”, a declarat dr. Adriana Cămuescu, medic primar alergologie și imunologie clinică, la Digi 24.

Potrivit medicului, un alt tip de reacție, frecvent întâlnit, mai ales în cazul copiilor care merg la țară sau în case de vacanță care nu au fost locuite, în zonele cu vegetație abundentă. 

”Sunt reacții care apar pe zonele descoperite, mai ales la nivelul picioarelor și a mâinilor, care se manifestă sub forma unor umflături mici, roșii, cu sau fără vezicule, extrem de pruriginoase, care în evoluție se pot infecta și pot face cruste.

Evoluează în valuri succesive. Sunt considerate de către părinți, adesea, ca fiind cauzate de apă sau de schimbarea alimentației în locul în care copilul a plecat, dar în mod real sunt produse de variatele insecte din iarbă sau cele zburătoare, de paraziții animalelor, de paraziții păsărilor și frecvent, de acarienii din praful de casă, care se găsește în concentrații mai mari fie în casele de țară, fie în casele nelocuite”, a mai spus alergologul.

Vezi și: O tulburare de somn, semn timpuriu pentru demență. Afectează 2% din persoanele de peste 65 de ani

Reacții alergice de la căpușe

Cum ne aflăm în plin sezon de ieșiri la iarbă vede, medicul atrage atenția și cu privire la mușcătura de căpușă care ”este evidentă în momentul în care insecta este găsită, dar dacă nu este găsită, pentru că ea, odată ce ajunge pe tegument migrează rapid în zonele mai puțin accesibile, mai puțin văzute, respectiv scalpul, zona cefei sau zonele inghinală sau axilară, dacă nu este văzută, pot să apară manifestări târzii care pot fi sub forma unui eritem, a unei zone roșii cu diametru care se extinde progresiv.

Eritemul migrator este primul semn că ar putea să fie o infecție cu Borrelia, agent transmis de căpușă, sau la distanță de 2-3 săptămâni pot să apară febră, dureri musculare, durere intensă de cap, vărsături care pot să semnifice infecția cu un alt microorganism purtat de căpușe”, a mai spus alergologul.

Vezi și: Obezitatea infantilă, asociere importantă cu bacteriile intestinale. Cercetător: Vor fi mai predispuși să ia în greutate

Alergiile produse de insecte, prevenție

În ceea ce privește prevenirea reacțiilor produse de insecte, medicul afirmă că în cazul persoanele care se știu cu alergii la albine sau viespi acestea să evite zonele cu vegetație abundentă, dar și să fie atenți cu îmbrăcămintea și încălțămintea purtate, astfel încât insectele să nu poată pătrunde, de asemenea, este indicat să evite a consuma în aer liber alimente dulci care pot să atragă insectele, dar și să utilizeze repelente de insecte, iar ceea ce este cel mai important, să aibă asupra lor trusa de urgență în caz de șoc anafilactic.

În privința celorlalte insecte, măsurile de prevenție sunt cele deja cunoscute, precum repelentele de insecte, acele spray-uri care țin insectele la distanță, dezinsecție a spațiilor verzi de pe lângă casă, deparazitarea animalelor, măsurile de prevenție împotriva acarienilor.

Măsuri de luat după înțepătura de insecte

În cazul înțepăturilor de insecte, care nu au putut fi prevenite, medicul susține că ”prima măsură este de îndepătatea, în cazul insectelor care lasă ac, respectiv albina, îndepărtarea acului.

Aceasta se face cu mișcări ușoare de răzuire, nicidecum cu apucarea acului, pentru că există riscul de stoarcere al veninului, nu se aplică local alcool sanitar sau oțet, nu se freacă cu sare, doar se îndepărtează acul și se pune compresă rece sau gheață, dacă este posibil și se aplică tratament local cu un unguent antiinflamator cortizonic și dacă este este mâncărime se administrează antihistaminic.

Cei care știu deja că au avut o reacție severă au asupra lor trusa de urgență care conține în principal epipen-ul, adrenalina în seringa preumplută, au și un plan de acțiune în anafilaxie pe care noi, medicii alergologi, îl dăm pacienților care au avut deja reacții severe la insecte, în așa fel încât să știe exact pentru fiecare tip de manifestare cum trebuie să  acționeze”, a mai spus medicul.

De asemenea, mai spune alergologul, în cazul celorlalte înțepături de insecte se recomandă dezinfectarea locului de înțepare, deoarece există riscul de suprainfecție, care poate face tratamentul mult mai dificil, precum și o evoluție a erupției mult mai îndelungate.

În cazul mușcăturii de căpușă, aceasta trebuie ”neapărat scoasăinsecta, cu o mișcare liniară, în așa fel încât să fie scoasă în întregime, inclusiv capul insectei, pentru că persistența acestuia înseamnă eliberare de salivă cu potențial germen care pot produc boli severe.

Dacă nu a fost depistată în primele 24-36 de ore și apar manifestările amintite, atunci este indicat să se apeleze un medic infecționist”, a mai spus medicul alergolog.

Vezi și: Mușcătura de căpușe și miturile urbane. Mihai Craiu: Nu dăm antibiotice de spaimă