Alimentația în pandemie: ce să mănânci și ce să eviți pentru a-ți ajuta sistemul imunitar

Legătura dintre pandemie și obiceiurile noastre alimentare este incontestabilă. Stresul izolării, împreună cu problemele economice, au determinat pe mulți să apeleze la alimente de tip fastfood. Dar consumarea excesivă a acestui tip de alimente duce, nu doar la multe kilograme în plus, dar și la deteriorarea sănătății. 
 Americanii par cu siguranță preocupați de greutatea lor; anual se cheltuie 33 de miliarde de dolari SUA pentru produse de slăbit. Dar unul din cinci americani nu consumă aproape niciun fel de legume - mai puțin de o porție pe zi.
Împreună cu măsurile de distanțare socială și vaccinurile eficiente, un sistem imunitar sănătos este cea mai bună apărare împotriva infecției cu coronavirus. Pentru a menține acest lucru, o alimentație adecvată este o necesitate absolută. Deși nu este un înlocuitor pentru medicamente, o alimentație bună poate funcționa sinergic cu medicina pentru a îmbunătăți eficacitatea vaccinului, pentru a reduce prevalența bolilor cronice și pentru a reduce povara sistemului de sănătate.

Impactul dietei occidentale

Oamenii de știință știu că persoanele cu condiții de sănătate preexistente prezintă un risc mai mare de infecții severe cu COVID-19. Aceasta include persoanele cu diabet, obezitate și boli de rinichi, plămâni sau cardiovasculare. Multe dintre aceste afecțiuni sunt legate de un sistem imunitar disfuncțional.
Pacienții cu boli cardiovasculare sau metabolice au un răspuns imunitar întârziat, oferind un avans virusurilor, atunci când invadează organismul. Când se întâmplă acest lucru, corpul reacționează cu un răspuns inflamator mai intens și țesuturile sănătoase sunt deteriorate împreună cu virusul. Încă nu este clar cât de mult acest prejudiciu contribuie la rata crescută a mortalității, dar este un factor.
Ce legătură are asta cu nutriția? Dieta occidentală conține de obicei o proporție mare de carne roșie, grăsimi saturate și ceea ce este cunoscut sub numele de „alimente cu puncte de beatitudine” bogate în zahăr și sare. Consumul adecvat de fructe și legume lipsește. În ciuda abundenței caloriilor care însoțește adesea dieta occidentală, mulți americani nu consumă suficient din substanțele nutritive esențiale de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect, inclusiv vitaminele A, C și D și mineralele fier și potasiu. Și asta, cel puțin parțial, provoacă un sistem imunitar disfuncțional: prea puține vitamine și minerale și prea multe calorii.
Un sistem imunitar sănătos răspunde rapid pentru a limita sau preveni infecția, dar, de asemenea, răspunde pentru a evita deteriorarea celulelor corpului, notează theconversation.com. Zaharul perturbă acest echilibru. O proporție ridicată de zahăr rafinat în dietă poate provoca inflamație cronică, de grad scăzut, pe lângă diabet și obezitate. În esență, răspunsul imunitar nu este niciodată dezactivat până la capăt.
În timp ce inflamația este o parte naturală a răspunsului imun, aceasta poate fi dăunătoare atunci când este activă în mod constant. Într-adevăr, obezitatea se caracterizează prin inflamație cronică, de grad scăzut și un răspuns imun neregulat.
Și cercetările arată că vaccinurile pot fi mai puțin eficiente la persoanele obeze. Același lucru este valabil și pentru cei care consumă în mod regulat prea mult alcool.

Cum ajută nutrienții

Nutrienții, substanțe esențiale care ne ajută să creștem corect și să rămânem sănătoși, ajută la menținerea sistemului imunitar. Spre deosebire de răspunsurile întârziate asociate cu malnutriția, vitamina A luptă împotriva mai multor boli infecțioase, inclusiv rujeola. Alături de vitamina D, reglează sistemul imunitar și ajută la prevenirea supraactivării acestuia. Vitamina C, un antioxidant, ne protejează de leziunile provocate de radicalii liberi.
Polifenolii, un grup larg de molecule care se găsesc în toate plantele, au și proprietăți antiinflamatorii. Există o mulțime de dovezi care arată că o dietă bogată în polifenoli vegetali poate reduce riscul de afecțiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea, insensibilitatea la insulină și bolile cardiovasculare.