Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Vezi și: 5 semne aparent banale care îți spun că ai probleme cu ficatul. Numărul 3 sigur îl ignori!
Educația pentru nutriție nu poate fi completă fără includerea gestionării dimensiunii emoționale, consideră psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Alimentația depășește simplul act biologic, fiind profund influențată de stările psihologice ale fiecăruia dintre noi. Potrivit specialistei, alimentația emoțională sau excesivă reprezintă o formă social acceptată de autoreglare emoțională, spre deosebire de alte comportamente adictive care provoacă reacții sociale negative.
Andreea Chirilă subliniază faptul că unele alimente activează trasee neuronale similare celor provocate de substanțe adictive precum tutunul, oferind plăcere imediată dar pe termen scurt. Din acest motiv, schimbarea obiceiurilor alimentare nesănătoase devine dificilă și necesită conștientizarea emoțiilor care le determină.
În acest context, educația nutrițională ar trebui să fie însoțită de educația emoțională, pentru că înțelegerea și gestionarea propriilor emoții sunt esențiale pentru o schimbare autentică și sustenabilă a relației cu mâncarea. Scopul final este să putem savura conștient alimentele, având grijă de sănătatea noastră fizică și psihică.
"Este important să abordăm altfel situaţia, în afara recomandărilor medicilor, tocmai pentru că sunt multe nereuşite şi pentru că există o diferenţă între alimentele pe care le mâncăm din perspectiva impactului pe care le au asupra noastră.
Adică unele alimente parcurg acelaşi traseu neuronal ca şi stimulentele care sunt adictive, precum tutunul sau orice comportament care ne provoacă plăcere pe termen scurt şi care nu ni-l dorim să fim însoţiţi pe termen lung şi care poate deveni o formă de dependenţă", a declarat psihoterapeutul Andreea Chirilă, care prin activitatea sa explorează legătura complexă dintre emoţii şi alimentaţie, pentru Agerpres.
Conform acesteia, trebuie ca mai întâi să conştientizăm faptul că avem o problemă.
"În momentul în care vreau să schimb ceva trec printr-o serie de etape, în care mai întâi conştientizez că am o problemă, după care decid, planific, reacţionez, menţin schimbarea, pentru ca, în cele din urmă, să ajung să fi automatizat cumva destul de bine anumite tipuri de comportamente, astfel încât să îmi fie foarte simplu.
Important nu este să mâncăm fără emoţie, ci să putem la un moment dat să savurăm ceea ce mâncăm. Chiar şi viaţa noastră psihică se reflectă în modul în care mâncăm. Vin foarte des oameni în cabinet care zic 'nu am timp să mănânc în timpul zilei, am un program extrem de haotic, ajung seara să mănânc foarte mult'.
Asta înseamnă că viaţa noastră este foarte haotică în momentele acelea şi că sunt, poate, pe 'luptă sau fugi', fapt care se observă şi din modul în care mâncăm", a explicat psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Invitaţia psihoterapeutului este să ne luăm o pauză şi să observăm cum mâncăm, întrucât acest fapt aduce foarte multă informaţie despre modul în care trăim.
"Sunt pacienţi care îmi spun că au ajuns la epuizare şi au doar dorinţa de a sta undeva la căldură şi de a mânca chestii cremoase şi foarte grase.
Asta înseamnă că ei chiar au ajuns la epuizare şi au nevoie de o pauză foarte lungă.
Ideal ar fi să navigăm prin aceste stări. E normal să fim o perioadă pe 'luptă sau fugă', e normal ca după o perioadă mai lungă de 'luptă sau fugă' să ajung şi la această epuizare, dar trebuie să mă reîntorc din această stare şi să reuşesc să savurez faptul că mănânc. Iar dacă pot să aleg variantele şi mai nutritive şi mai sănătoase e minunat", precizează Andreea Chirilă.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
