Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică

Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Vezi și: 5 semne aparent banale care îți spun că ai probleme cu ficatul. Numărul 3 sigur îl ignori!
Educația pentru nutriție nu poate fi completă fără includerea gestionării dimensiunii emoționale, consideră psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Alimentația depășește simplul act biologic, fiind profund influențată de stările psihologice ale fiecăruia dintre noi. Potrivit specialistei, alimentația emoțională sau excesivă reprezintă o formă social acceptată de autoreglare emoțională, spre deosebire de alte comportamente adictive care provoacă reacții sociale negative.
Andreea Chirilă subliniază faptul că unele alimente activează trasee neuronale similare celor provocate de substanțe adictive precum tutunul, oferind plăcere imediată dar pe termen scurt. Din acest motiv, schimbarea obiceiurilor alimentare nesănătoase devine dificilă și necesită conștientizarea emoțiilor care le determină.
În acest context, educația nutrițională ar trebui să fie însoțită de educația emoțională, pentru că înțelegerea și gestionarea propriilor emoții sunt esențiale pentru o schimbare autentică și sustenabilă a relației cu mâncarea. Scopul final este să putem savura conștient alimentele, având grijă de sănătatea noastră fizică și psihică.
"Este important să abordăm altfel situaţia, în afara recomandărilor medicilor, tocmai pentru că sunt multe nereuşite şi pentru că există o diferenţă între alimentele pe care le mâncăm din perspectiva impactului pe care le au asupra noastră.
Adică unele alimente parcurg acelaşi traseu neuronal ca şi stimulentele care sunt adictive, precum tutunul sau orice comportament care ne provoacă plăcere pe termen scurt şi care nu ni-l dorim să fim însoţiţi pe termen lung şi care poate deveni o formă de dependenţă", a declarat psihoterapeutul Andreea Chirilă, care prin activitatea sa explorează legătura complexă dintre emoţii şi alimentaţie, pentru Agerpres.
Conform acesteia, trebuie ca mai întâi să conştientizăm faptul că avem o problemă.
"În momentul în care vreau să schimb ceva trec printr-o serie de etape, în care mai întâi conştientizez că am o problemă, după care decid, planific, reacţionez, menţin schimbarea, pentru ca, în cele din urmă, să ajung să fi automatizat cumva destul de bine anumite tipuri de comportamente, astfel încât să îmi fie foarte simplu.
Important nu este să mâncăm fără emoţie, ci să putem la un moment dat să savurăm ceea ce mâncăm. Chiar şi viaţa noastră psihică se reflectă în modul în care mâncăm. Vin foarte des oameni în cabinet care zic 'nu am timp să mănânc în timpul zilei, am un program extrem de haotic, ajung seara să mănânc foarte mult'.
Asta înseamnă că viaţa noastră este foarte haotică în momentele acelea şi că sunt, poate, pe 'luptă sau fugi', fapt care se observă şi din modul în care mâncăm", a explicat psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Invitaţia psihoterapeutului este să ne luăm o pauză şi să observăm cum mâncăm, întrucât acest fapt aduce foarte multă informaţie despre modul în care trăim.
"Sunt pacienţi care îmi spun că au ajuns la epuizare şi au doar dorinţa de a sta undeva la căldură şi de a mânca chestii cremoase şi foarte grase.
Asta înseamnă că ei chiar au ajuns la epuizare şi au nevoie de o pauză foarte lungă.
Ideal ar fi să navigăm prin aceste stări. E normal să fim o perioadă pe 'luptă sau fugă', e normal ca după o perioadă mai lungă de 'luptă sau fugă' să ajung şi la această epuizare, dar trebuie să mă reîntorc din această stare şi să reuşesc să savurez faptul că mănânc. Iar dacă pot să aleg variantele şi mai nutritive şi mai sănătoase e minunat", precizează Andreea Chirilă.
-
-
-
Statinele, efect major asupra creierului21.10.2025, 18:01
-
Ucigașul invizibil din casele noastre21.10.2025, 15:48
-
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
Cancerul și schimbările emoționale, impact devastator. Cum să faci față provocărilor psihologice
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Fibromialgia, boala care îți schimbă viața peste noapte. De ce este considerată cea mai chinuitoare boală
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.