Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Vezi și: 5 semne aparent banale care îți spun că ai probleme cu ficatul. Numărul 3 sigur îl ignori!
Educația pentru nutriție nu poate fi completă fără includerea gestionării dimensiunii emoționale, consideră psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Alimentația depășește simplul act biologic, fiind profund influențată de stările psihologice ale fiecăruia dintre noi. Potrivit specialistei, alimentația emoțională sau excesivă reprezintă o formă social acceptată de autoreglare emoțională, spre deosebire de alte comportamente adictive care provoacă reacții sociale negative.
Andreea Chirilă subliniază faptul că unele alimente activează trasee neuronale similare celor provocate de substanțe adictive precum tutunul, oferind plăcere imediată dar pe termen scurt. Din acest motiv, schimbarea obiceiurilor alimentare nesănătoase devine dificilă și necesită conștientizarea emoțiilor care le determină.
În acest context, educația nutrițională ar trebui să fie însoțită de educația emoțională, pentru că înțelegerea și gestionarea propriilor emoții sunt esențiale pentru o schimbare autentică și sustenabilă a relației cu mâncarea. Scopul final este să putem savura conștient alimentele, având grijă de sănătatea noastră fizică și psihică.
"Este important să abordăm altfel situaţia, în afara recomandărilor medicilor, tocmai pentru că sunt multe nereuşite şi pentru că există o diferenţă între alimentele pe care le mâncăm din perspectiva impactului pe care le au asupra noastră.
Adică unele alimente parcurg acelaşi traseu neuronal ca şi stimulentele care sunt adictive, precum tutunul sau orice comportament care ne provoacă plăcere pe termen scurt şi care nu ni-l dorim să fim însoţiţi pe termen lung şi care poate deveni o formă de dependenţă", a declarat psihoterapeutul Andreea Chirilă, care prin activitatea sa explorează legătura complexă dintre emoţii şi alimentaţie, pentru Agerpres.
Conform acesteia, trebuie ca mai întâi să conştientizăm faptul că avem o problemă.
"În momentul în care vreau să schimb ceva trec printr-o serie de etape, în care mai întâi conştientizez că am o problemă, după care decid, planific, reacţionez, menţin schimbarea, pentru ca, în cele din urmă, să ajung să fi automatizat cumva destul de bine anumite tipuri de comportamente, astfel încât să îmi fie foarte simplu.
Important nu este să mâncăm fără emoţie, ci să putem la un moment dat să savurăm ceea ce mâncăm. Chiar şi viaţa noastră psihică se reflectă în modul în care mâncăm. Vin foarte des oameni în cabinet care zic 'nu am timp să mănânc în timpul zilei, am un program extrem de haotic, ajung seara să mănânc foarte mult'.
Asta înseamnă că viaţa noastră este foarte haotică în momentele acelea şi că sunt, poate, pe 'luptă sau fugi', fapt care se observă şi din modul în care mâncăm", a explicat psihoterapeutul Andreea Chirilă.
Invitaţia psihoterapeutului este să ne luăm o pauză şi să observăm cum mâncăm, întrucât acest fapt aduce foarte multă informaţie despre modul în care trăim.
"Sunt pacienţi care îmi spun că au ajuns la epuizare şi au doar dorinţa de a sta undeva la căldură şi de a mânca chestii cremoase şi foarte grase.
Asta înseamnă că ei chiar au ajuns la epuizare şi au nevoie de o pauză foarte lungă.
Ideal ar fi să navigăm prin aceste stări. E normal să fim o perioadă pe 'luptă sau fugă', e normal ca după o perioadă mai lungă de 'luptă sau fugă' să ajung şi la această epuizare, dar trebuie să mă reîntorc din această stare şi să reuşesc să savurez faptul că mănânc. Iar dacă pot să aleg variantele şi mai nutritive şi mai sănătoase e minunat", precizează Andreea Chirilă.
-
-
-
-
-
Suplimentul care "reîntinerește" celulele imunitare în doar 4 săptămâni06.11.2025, 20:56
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cercul vicios al problemelor de somn și depresiei: unde începe totul. Ce înseamnă somnul pentru sănătatea emoțională
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
