Alzheimer, demență: o anume proteină ar putea crește riscul
Identificarea persoanelor aflate sub risc de demență a fost un subiect de cercetare pentru oamenii de știință, care au desoceprit o asciere între o anume proteină și un risc mai mare de demență, inclusiv A...
Unul din cei mai importanți pași în dezvoltarea terapiilor împotriva demenței este identificarea pesoanelor care sunt expuse riscului de a dezvolta acesteboli, inclusibv Alzheimer. De asemenea, acest lucru ar ajuta la încetinirea sai inversarea simptomelor cognitive.
Dar strategiile actuale sunt limitate, atât în ceea ce privește precizia, cât și capacitatea de a le încorpora în practica de rutină. Spre deosebire de biomarkerii lichidului cefalorahidian care necesită un tors vertebral, biomarkerii plasmatici pot fi extrasi din sânge, ceea ce face colectarea lor mult mai puțin invazivă și mult mai atrăgătoare. Într-un nou studiu condus de cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital, cercetătorii au măsurat nivelurile circulante ale proteinei de legare a factorului de creștere asemănător insulinei (IGFBP-2), un potențial biomarker pentru demență.
Proteina care prezice riscul de demență
Într-o lucrare publicată în Annals of Clinical and Translational Neurology, echipa raportează că nivelurile de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer. Când s-a adăugat la un model de factori de risc tradițional pentru demență, IGFBP-2 a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență, ceea ce sugerează că poate fi un biomarker util pentru a prezice riscul de demență.
„Identificarea biomarkerilor pentru demență ar putea îmbunătăți capacitatea noastră de a prezice riscul unei persoane de a face demență dar ar îmbunătăți și rezultatele sale viitoare”, a spus autorul corespondent Emer McGrath, doctor în medicină, neurolog asociat în Departamentul de Neurologie Brigham și cercetător la Framingham Heart Study. „Noii biomarkeri ar putea de asemenea aduce informații pentru o mai bună înțelegere a căilor biologice complexe care stau la baza dezvoltării demenței, să ajute la definirea mai precisă a subgrupurilor de boli și să informeze studiile clinice viitoare”.
Recent, cercetătorii au început să se concentreze asupra rolului pe care îl are disfuncția metabolică și rezistența la insulină în dezvoltarea demenței. Sistemul de semnalizare al factorului de creștere asociat insulinei (IGF) este cunoscut pentru rolul pe care îl are în neuroregenerare, supraviețuire neuronală și proliferare. Se crede că IGFBP-2 afectează semnalizarea IGF, inhibând astfel neuroprotecția și proliferarea.
În studiul curent, cercetătorii au măsurat nivelurile de IGFBP-2 în probe de plasmă de la aproape 1.600 de participanți la studiu. Echipa a analizat riscul de demență, performanța cognitivă și și valorile structurale ale creierului furnizate de RMN, care sunt predictive pentru demență.
Riscul de demență, asociat cu valori mari ale proteinei
Ei au descoperit că nivelurile crescute de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer, precum și de performanțe mai slabe la testele de raționament abstract. Adăugarea nivelurilor plasmatice IGFBP2 la un model cu factori de risc tradiționali a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență: pe baza indicelui net de îmbunătățire a reclasificării (INR), la 32% dintre persoanele cu demență li s-a atribuit în mod corect un risc prevăzut mai mare, în timp ce 8% dintre persoanele fără demență au fost corect catalogate cu un risc mai scăzut prevăzut.
Autorii remarcă faptul că participanții la studiu sunt predominant caucazieni, limitând potențialul generalizării rezultatelor la populații mai diverse. De asemenea, nu au putut explora asocierea între nivelurile de lichid cefalorahidian ale nivelurilor de IGFBP-2 sau Tau cu nivelul plasmatic IGFBP-2 și rezultatele cognitive.
-
-
Cum își pot proteja sănătatea angajații care lucrează în ture15.05.2026, 17:01
-
Cum poți vedea primele noutăți de pe DC Medical direct în Google15.05.2026, 15:19
-
Care este legătura dintre durerile de cap și demență15.05.2026, 14:25
-
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
