Alzheimer, demență: o anume proteină ar putea crește riscul
Identificarea persoanelor aflate sub risc de demență a fost un subiect de cercetare pentru oamenii de știință, care au desoceprit o asciere între o anume proteină și un risc mai mare de demență, inclusiv A...
Unul din cei mai importanți pași în dezvoltarea terapiilor împotriva demenței este identificarea pesoanelor care sunt expuse riscului de a dezvolta acesteboli, inclusibv Alzheimer. De asemenea, acest lucru ar ajuta la încetinirea sai inversarea simptomelor cognitive.
Dar strategiile actuale sunt limitate, atât în ceea ce privește precizia, cât și capacitatea de a le încorpora în practica de rutină. Spre deosebire de biomarkerii lichidului cefalorahidian care necesită un tors vertebral, biomarkerii plasmatici pot fi extrasi din sânge, ceea ce face colectarea lor mult mai puțin invazivă și mult mai atrăgătoare. Într-un nou studiu condus de cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital, cercetătorii au măsurat nivelurile circulante ale proteinei de legare a factorului de creștere asemănător insulinei (IGFBP-2), un potențial biomarker pentru demență.
Proteina care prezice riscul de demență
Într-o lucrare publicată în Annals of Clinical and Translational Neurology, echipa raportează că nivelurile de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer. Când s-a adăugat la un model de factori de risc tradițional pentru demență, IGFBP-2 a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență, ceea ce sugerează că poate fi un biomarker util pentru a prezice riscul de demență.
„Identificarea biomarkerilor pentru demență ar putea îmbunătăți capacitatea noastră de a prezice riscul unei persoane de a face demență dar ar îmbunătăți și rezultatele sale viitoare”, a spus autorul corespondent Emer McGrath, doctor în medicină, neurolog asociat în Departamentul de Neurologie Brigham și cercetător la Framingham Heart Study. „Noii biomarkeri ar putea de asemenea aduce informații pentru o mai bună înțelegere a căilor biologice complexe care stau la baza dezvoltării demenței, să ajute la definirea mai precisă a subgrupurilor de boli și să informeze studiile clinice viitoare”.
Recent, cercetătorii au început să se concentreze asupra rolului pe care îl are disfuncția metabolică și rezistența la insulină în dezvoltarea demenței. Sistemul de semnalizare al factorului de creștere asociat insulinei (IGF) este cunoscut pentru rolul pe care îl are în neuroregenerare, supraviețuire neuronală și proliferare. Se crede că IGFBP-2 afectează semnalizarea IGF, inhibând astfel neuroprotecția și proliferarea.
În studiul curent, cercetătorii au măsurat nivelurile de IGFBP-2 în probe de plasmă de la aproape 1.600 de participanți la studiu. Echipa a analizat riscul de demență, performanța cognitivă și și valorile structurale ale creierului furnizate de RMN, care sunt predictive pentru demență.
Riscul de demență, asociat cu valori mari ale proteinei
Ei au descoperit că nivelurile crescute de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer, precum și de performanțe mai slabe la testele de raționament abstract. Adăugarea nivelurilor plasmatice IGFBP2 la un model cu factori de risc tradiționali a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență: pe baza indicelui net de îmbunătățire a reclasificării (INR), la 32% dintre persoanele cu demență li s-a atribuit în mod corect un risc prevăzut mai mare, în timp ce 8% dintre persoanele fără demență au fost corect catalogate cu un risc mai scăzut prevăzut.
Autorii remarcă faptul că participanții la studiu sunt predominant caucazieni, limitând potențialul generalizării rezultatelor la populații mai diverse. De asemenea, nu au putut explora asocierea între nivelurile de lichid cefalorahidian ale nivelurilor de IGFBP-2 sau Tau cu nivelul plasmatic IGFBP-2 și rezultatele cognitive.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
