Cum pot fi gestionate și prevenite atacurile de panică și ce se întâmplă dacă nu sunt tratate.
Atacul de panică reprezintă un episod brusc și recurent de teamă intensă, neliniște sau anxietate, care declanșează reacții fizice severe, în ciuda faptului că nu există un pericol real sau o cauză aparentă.
Potrivit specialiștilor, multe persoane se confruntă de-a lungul vieții cu unul sau două atacuri de panică, acestea dispărând în momentul în care sunt îndepărtați factorii declanșatori.
Însă, în momentul în care se ajunge la episoade recurente, neașteptate, iar persoana trăiește cu o teamă constantă sau cu teama unui alt atac, acest lucru este considerat de specialiști ca o tulburare de panică și necesită o abordare mai amplă.
”Atacurile de panică sunt de cele mai multe ori cu apariție bruscă, sunt practic o senzație de frică foarte intensă care este însoțită de reacții fiziologice ale corpului.
Corpul reacționând la ceea ce percepe, chiar dacă nu există un motiv real”, a explicat dr. Cătălina Hogea, medic psihiatru, la Antena 3 CNN.
Aceste tulburări la nivel nevrotic sunt însoțite de regulă de stări de rău, frică și anxietate crescută, motiv pentru care cei ce trec prin astfel de momente se întreabă cum pot să gestioneze, având în vedere că apogeul stării de panică este la câteva clipe de la debutul atacului.
”De cele mai multe ori, cele mai frecvente simptome sunt cele de amorțeală, amețeli, transpirație, senzație de cald sau de de rece la nivelul corpului, tremurat al corpului, dureri de cap.
Cele care sperie cel mai tare sunt durerile în piept. Și mai sunt simptomele digestive, greață, vărsături”, a mai spus medicul.
Atacul de panică poate să apară brusc sau atunci când o persoană este expusă unui anumit stimul.
”În populație sunt destul de frecvente, cu o proporție de aproximativ 10% din populație suferă cel puțin un atac de panică pe an, mai frecvent femeile decât bărbații.
Atunci când ni se întâmplă, cel mai important este să ne conectăm la ceea ce vedem, la ceea ce avem în jurul nostru, sunt acele exerciții de grounding (n.r. împământare), care presupun să ne concentrăm pe ceea ce este în mediu, ceea ce vedem, ceea ce mirosim, temperatura aerului, cum se simte solul, practic ne folosim de simțuri și ne conectăm la ceea ce este în exteriorul nostru și nu la ceea ce este în interior, pentru că la interior este panica. Un alt mod de liniștire este de a ne cufunda fața sau mâinile în apă rece.
Cel mai la îndemână este să ne scufundăm mâinile sub un jet de apă rece pentru că se declanșează anumite reacții în corp care o dată de mută atenția de pe un stimul pe altul, dar sunt și anumite reflexe care se declanșează”, a mai spus psihiatrul.
Netratate, aceste tulburări pot duce la complicații, la dezvoltarea anumitor fobii, la apariția depresiei. În același timp cresc riscul de suicid și favorizează consumul de alcool sau de substanțe interzise.
De asemenea, atacurile de panică pot avea impact și asupra capacității de a conduce.
Atacul de panică este diagnostica de către furnizorul de sănătate mintală, în baza unor criterii cuprinse în DMS-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale), notează Cleveland Clinic.
Astfel, specialistul poate diagnostica tulburarea de panică atunci când aveți atacuri de panică repetate și neașteptate, precum și o lună sau mai multe de:
- vă faceți griji în mod persistent cu privire la faptul că aveți mai multe atacuri de panică sau la consecințele acestora.
- schimbarea comportamentelor dvs. pentru a evita situațiile care credeți că ar putea declanșa un atac.
În ceea ce privește tratamentul atacului de panică și al tulburării de panică acesta depinde și de severitatea afecțiunii și poate include:
- psihoterapia, care cuprinde terapia cognitiv comportamentală și terapia expunerii la factorii declanșatori
- medicația, care cuprinde antidepresive și medicamente anti-anxioase,
În cazul în care s-a identificat factorul declanșator al atacului de panică gestionarea situației se poate face cu ușurință, psihoterapeutul ajutând pacientul să învețe strategii de gestionare și prevenție a atacului de panică.
Totodată, pentru a reduce riscul de apariție al atacului de panică este recomandat să:
- evitați consumul de cofeină și alcool, respectiv fumatul. Toate acestea pot înrăutăți atacul de panică
- faceți exerciții în mod regulat pentru gestionarea stresului, eliberarea tensiunii și îmbunătățirea dispoziție
- aveți o dietă echilibrată, din care să nu lipsească magneziul, care este benefic, printre altele, și pentru gestionarea anxietății
- gestionați stresul într-un mod cât mai sănătos
- consultați medicul înainte de a lua suplimente pe bază de plante. Unele substanțe din acestea pot crește anxietate.
Vezi și: Empatia și relația de cuplu, când se ajunge la schimbare. Radu Leca: Se folosește de tine
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
