Bacteriile patogene periculoase HIBERNEAZĂ ca să evite antibioticele

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate” cu antibiotice: intră în...
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o tactică surprinzătoare la aproape toate bacteriile care provoacă infecții periculoase atunci când sunt „atacate" cu antibiotice: intră în hibernare! Aproape toate tipurile de bacterii patogene dezvoltă un număr mic de variante tolerante la antibiotice. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a bacteriilor supraviețuiesc tratamentului cu antibiotice.
Pe lângă asta, însă, anumite bacterii, inclusiv unii dintre cei mai periculoși patogeni naturali, pot rezista antibioticelor fără a se baza pe „variante".
Hibernează ca să supraviețuiască antibioticului
Cum se poate așa ceva? Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au acum un răspuns. Au descoperit că mici cantități de bacterii patogene se „ascund" într-o stare de hibernare, până când trece „pericolul" pe care-l prezintă antibioticele. Când sunt în siguranță, se trezesc și își reiau funcțiile obișnuite.
„Am studiat bacteriile E. coli din infecțiile tractului urinar care au fost tratate cu antibiotice și se presupune că erau sub control. În timp, însă, bacteriile s-au trezit din nou și au început să se răspândească încă o dată", a explicat profesorul Kenn Gerdes de la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga.
Studiul, condus de profesorul Gerdes de la UCPH, și de Boris Macek de la Universitatea din Tübingen (sud-vestul Germaniei), a fost publicat în ultima ediție a revistei Science Signaling.
Bacteria își încetinește mecanismul de creștere
Antibioticele vizează de obicei capacitatea bacteriilor de a crește și de a se înmujlți, ceea ce înseamnă că o bacterie care hibernează este scutită de acest atac.
„O bacterie în hibernare nu este rezistentă, este temporar tolerantă deoarece se oprește din creștere, ceea ce îi permite să supraviețuiască efectelor unui antibiotic", a explicat profesorul Gerdes.
Genetic, bacteriile intrate în hibernare au aceleași caracteristici ca și alte bacterii într-o populație dată, de exemplu o populație de E. coli. Deci, deocamdată, nu există reguli clare în ceea ce privește motivele pentru care anumite bacterii supraviețuiesc antibioticelor, rămânând latente, în timp ce altele nu.
Cercetătorii au folosit o nouă metodă pentru a studia ce se întâmplă in celulele care provoacă boală și care rămân latente, ascunse în organism.
Enzimă care catalizează hibernarea
Cercetatorii au descoperit o enzimă în bacteriile latente, care este responsabilă pentru catalizarea hibernării, ce permite bacteriilor să evite atacul antibioicelor.
„Descoperirea acestei enzime este o bază bună pentru dezvoltarea viitoare a unei substanțe capabile să combată celulele bacteriene latente", arată profesorul Gerde.
Până la asta, însă, drumul nu va fi ușor și va necesita mulți ani de muncă grea, expertiză și finanțare pentru cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice. Pentru Gerdes este evident că țara sa ar trebui să joace un rol principal în acest domeniu de cercetare.
„Enzima declanșează un „mecanism de supraviețuire" pe care aproape toate bacteriile care cauzează boli îl au pentru a supraviețui în mediul sălbatic și pentru a rezista la antibiotice, din organism. Dezvoltarea unui antibiotic care vizează acest program general ar fi un progres major", notează el.
SURSA: Materialul original furnizat de Facultatea de Științe - Universitatea din Copenhaga poate fi consultat AICI, iar studiul publicat în Science Signaling, AICI.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu a venit din China. Nu discutăm de nimic special
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă