Balonarea, semn al bolii celiace. Când să mergi la medic

Vezi și: Cetonele, un aliat neașteptat pentru sănătatea inimii în diabetul de tip 2

Balonarea poate fi declanșată de anumite alimente, dar dacă este persistentă, ar putea indica o afecțiune care necesită investigații medicale.

Semnal de alarmă pentru balonarea frecventă

Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) atrage atenția că balonarea recurentă, chiar și după adoptarea unor măsuri precum schimbarea dietei sau creșterea activității fizice, poate fi un semn al unei afecțiuni comune care necesită teste medicale. Dacă simptomele se ameliorează printr-o alimentație atentă, este important să mențineți obiceiurile sănătoase.

Boala celiacă, o cauză frecventă a balonării

Potrivit platformei NHS Inform, boala celiacă este o tulburare autoimună în care sistemul imunitar reacționează la prezența glutenului în intestin. Această reacție provoacă inflamație cronică și poate duce la simptome precum balonare, oboseală și furnicături.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară, fiind prezent în numeroase produse alimentare:

- pâine

- paste

- prăjituri

- biscuiți

- cereale pentru micul dejun

- produse de patiserie

- anumite sosuri și semipreparate

- bere

- unele sucuri de fructe

Pentru că aceste alimente sunt des întâlnite în dieta zilnică, iar boala celiacă afectează aproximativ 1 din 100 de persoane, este important să fiți atenți la simptomele care apar după consumul acestora. Exacerbarea simptomelor după ingestia de gluten este cunoscută drept "flare-up”.

Vezi și: Picioarele umflate, semn al insuficienței cardiace. Alte simptome care îți arată că ai probleme cu inima

Simptomele bolii celiace

Boala celiacă poate provoca manifestări digestive și sistemice, variind de la ușoare la severe. Unele persoane nu prezintă deloc simptome, ceea ce poate întârzia diagnosticul. Afecțiunea este cel mai frecvent diagnosticată între 40 și 60 de ani.

Printre simptomele frecvente se numără:

- diaree severă, flatulență excesivă și/sau constipație

- greață și vărsături recurente

- dureri abdominale persistente, crampe sau balonare

Vezi și: Cafeaua și ceaiul, legate de reducerea riscului de cancer. Compușii bioactivi reduc inflamația

Boala celiacă - FOTO: Freepik

- deficit de fier, vitamina B12 sau acid folic

- anemie

- oboseală cronică

- pierdere bruscă sau inexplicabilă în greutate (nu în toate cazurile)

- ulcerații bucale

- erupții cutanate (dermatită herpetiformă)

- depresie

- avorturi spontane repetate

- probleme neurologice, precum ataxie (pierderea coordonării, echilibru precar) și neuropatie periferică (furnicături și amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor), potrivit Mayo Clinic.

Vezi și: Carnea roșie slabă, cheia pentru un sistem digestiv sănătos. Îmbunătățește microbiomul intestinal și menține și funcționarea inimii

Diagnostic dificil: afecțiuni confundate cu boala celiacă

În multe cazuri, simptomele bolii celiace pot fi atribuite altor afecțiuni, precum:

- sindromul de colon iritabil (IBS)

- intoleranța la grâu

- stresul

- îmbătrânirea naturală

Vezi și: Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale

Ce trebuie făcut dacă aveți simptome?

NHS recomandă ca persoanele care prezintă aceste simptome să consulte un medic. Este esențial să nu eliminați glutenul din dietă înainte de testare, deoarece consumul acestuia este necesar pentru obținerea unui diagnostic corect.

Boala celiacă nu are un tratament curativ, dar poate fi gestionată eficient printr-o dietă strictă fără gluten pe tot parcursul vieții. Eliminarea completă a glutenului (proteina din grâu, orz și secară) permite vindecarea mucoasei intestinale și prevenirea simptomelor și complicațiilor pe termen lung.

Dacă o persoană cu boala celiacă continuă să consume gluten, chiar și în cantități mici, sistemul imunitar va declanșa un răspuns inflamator care poate duce la leziuni intestinale și malabsorbție de nutrienți.

Pe lângă dietă, unii pacienți pot avea nevoie de suplimente de vitamine și minerale (cum ar fi fier, calciu, vitamina D, vitamina B12) pentru a corecta eventualele deficiențe. În cazurile severe, medicația imunosupresoare poate fi utilizată, dar acest lucru este rar.

În prezent, cercetătorii explorează terapii alternative, cum ar fi enzime care degradează glutenul sau medicamente care ar putea modula răspunsul imun, dar acestea nu sunt încă disponibile pe scară largă.