Bolile de inimă și poluare sunt strâns legate, susțin mai multe studii făcute în SUA. Potrivit acestora, dovezile demonstrează că o creștere a poluării aerului este asociată cu o creștere a atacurilor de inimă și a deceselor.
„Suntem obișnuiți să ne gândim la bolile de inimă ca pe un produs al factorilor genetici sau ale alegerii stilului de viață, cum ar fi ceea ce mâncăm și cât de mult facem mișcare. Există un alt drum al bolilor de inimă: respirația", se arată într-un comunicat, din martie 2009, al Societății Americane de Fiziologie.
Poluarea, pusă pe hârtie
S-au realizat mai multe cercetări despre legătura dintre poluare și boli cardiace.
Unul făcut în șase orașe din State a reliefat că oamenii au murit mai devreme când locuiau în orașe cu niveluri mai ridicate de poluare. Majoritatea deceselor pricinuite de boli de inimă.
Un alt studiu realizat în 250 de zone metropolitane din întreaga lume a constatat că un vârf de poluare a aerului este urmat de un vârf de atacuri de cord.
Un altul, efectuat la Salt Lake City, statul american Utah, a evidențiat că atunci când o oțelărie din apropiere a închis o perioadă de câteva luni, s-a înregistrat o scădere a mortalității cu 4-6%. Mortalitatea a crescut când oțelăria s-a redeschis.
Cine suferă de poluare
Oamenii mai vulnerabile la poluanții de mediu sunt vârstnicii, cei cu boală coronariană, dar și – potrivit unor dovezi – risc mare ar prezenta diabeticii și cei ce suferă de obezitate.
Încercând să afle care poluanți sunt dăunători și prin ce mecanism fac aceștia rău sistemul cardiovascular, cercetătorii s-au concentrat pe particule mai mici, microscopice care pot intra în plămâni și pot intra în fluxul sanguin. S-au concentrat asupra poluanților atmosferici precum: ozon, nitrați, sulfați, metale, aldehide.
Poluarea și locuința
Conform Societății Americane de Fiziologie, o statistică arată că riscul de infarct crește în paralel cu timpul petrecut în trafic cu o zi înainte. O dovedesc experimentele făcute pe animale de Aruni Bhatnagar de la Universitatea din Louisville și Robert Brook de la Universitatea din Michigan.
Aruni a descoperit că aldehidele - o clasă toxică de substanțe chimice din aproape toate formele fum – inclusiv cel de țigară și de eșapament - măresc nivelul de colesterol din sânge și activează enzimele care duc la ruperea plăcii în vasele de sânge. Când se rupe placa, aceasta poate provoca cheaguri de sânge care pot bloca o arteră și pot duce la atac de cord.
Poluare, tensiune arterială
Robert Brook, a cărui muncă se axează pe relația dintre poluarea aerului și hipertensiunea arterială, susține că particule fine și ultra-fine care intră în plămâni se pot transforma în vasele de sânge. Iar la 15 minute de la inhalarea poluanților se observă o creștere foarte rapidă a tensiunii arteriale.
Acesta mai precizează că vasele de sânge reacționează la poluanți prin producerea unui răspuns inflamator care ataca materia străină.
Conluzia cercetării celor doi:
„Dacă locuiți într-o zonă în care nivelurile de poluare pot fi ridicate, puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de poluare a aerului. În perioadele în care calitatea aerului este nesănătoasă, faceți exerciții în interior, deoarece aerul din interior este filtrat. Dacă faceți exerciții în aer liber, în special dacă sunteți expus riscului de îmbolnăvire a bolilor de inimă, faceți acest lucru atunci când poluanții se află la un nivel inferior. Evitați orele de vârf ale traficului".
