Boala ALZHEIMER, detectată printr-un test de sânge

Un test de sânge dezvoltat de cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis, a dat rezultate promițătoare în detectarea semnelor timpurii ale bolii Alzheimer, notează Medical News Today.
Randall Bateman, M.D., și colegii săi și-au propus să determine acuratețea de diagnosticare a unui nou test de sânge pentru detectarea semnelor timpurii ale bolii Alzheimer.

Boala Alzheimer (BA) apare din cauza acumulării de beta-amiloidă, o proteină care se aglomerează pentru a forma plăci ”lipicioase” pe creier. Aceste plăci afectează transmiterea semnalelor celulelor cerebrale și pot duce la moartea celulelor cerebrale, ceea ce duce la apariția simptomelor de BA. Aceste simptome includ pierderi de memorie, modificări ale dispoziției și dificultăți de vorbire.

Două dintre cele mai problematice proteine sunt beta-amiloidul 40 și beta-amiloidul 42, deoarece experții în sănătate consideră că acestea contribuie cel mai mult la crearea plăcilor lipicioase.

Noul studiu, care apare în revista Neurology, a pornit de la o întrebare de bază despre producția de beta-amiloid, eliminarea acesteia la oameni și de ce se dezvoltă plăcile amiloide pe măsură ce indivizii îmbătrânesc și dezvoltă BA.

”Am lansat studiul nostru pentru a măsura că amiloid-beta 42 este în mod specific afectată în eliminarea sa din creier și din sistemul nervos central”, a explicat Dr. Bateman, autorul principal al studiului, pentru Medical News Today.

Cercetătorii au analizat apoi formarea beta-amiloidului 42 și modul în care acesta a călătorit din creier în sânge.

”(Am urmărit modul în care beta-amiloidul este eliminat din sistemul nervos central), arătând că aproximativ 50% este eliminat prin bariera hemato-encefalică în sânge”, a adăugat Bateman. Acest lucru a dus apoi la descoperirea faptului că analizând raportul dintre amiloid-beta 42 și amiloid-beta 40 se poate identifica dacă o persoană formează sau nu plăci amiloide pe creier.

”Pornind de la această descoperire”, a adăugat el, ”am căutat să testăm și să validăm descoperirile noastre în mai multe studii naționale de amploare privind boala Alzheimer, iar publicația actuală din Neurology reprezintă această lucrare realizată în urma unor studii din Europa, SUA și Australia”. 

Armonizarea categoriilor de diagnostic

Dr. Bateman și colegii săi au recrutat participanți din cadrul Alzheimer's Disease Neuroimaging Initiative (ADNI), Australian Imaging, Biomarkers and Lifestyle Study (AIBL) și din studiul suedez BioFINDER.

Echipa de cercetare a selectat participanții cu cel puțin o probă de plasmă stocată și o scanare imagistică a creierului în termen de un an de la recoltarea probei. Oamenii de știință au efectuat acest lucru indiferent de starea cognitivă a individului.

Fiecare cohortă a avut o clasificare diagnostică diferită pentru membrii săi. Cohorta ADNI a avut categoriile de persoane cu deficiențe cognitive, probleme semnificative de memorie și deficiențe cognitive ușoare.

Constatările echipei au arătat că, la toate probele, testul de sânge a fost eficient în prezicerea prezenței beta-amiloidului în organism, potrivit acestui studiu. 

Vezi și: Nucile previn boala ALZHEIMER