boala cronica de rinichi. FOTO: Freepik @ksandrphoto
Boala cronică de rinichi, depistată tardiv, poate duce la insuficiență renală în stadiu terminal, iar pentru supraviețuire este nevoie de dializă sau chiar de transplant de rinichi....
Boala cronică de rinichi, denumită și insuficiență renală cronică, implică o pierdere treptată a funcției renale. Rinichii filtrează deșeurile și lichidele în exces din sânge, care sunt apoi eliminate prin urină.
Boala cronică de rinichi (BCR) în stadiu avansat poate provoca acumularea în organism a unor niveluri periculoase de lichide, electroliți și deșeuri. Spre deosebire de insuficiența renală acută, cea cronică se instralează progresiv, pe măsura deteriorării rinichilor.
În stadiile incipiente ale bolii cronice de rinichi, este posibil să aveți puține semne sau simptome. S-ar putea să nu vă dați seama că aveți o boală de rinichi până când afecțiunea este avansată, funcția renală fiind redusă la 25% din valorile normale.
Tratamentul pentru boala cronică de rinichi se concentrează pe încetinirea progresiei leziunilor renale, de obicei prin controlul cauzei.
Dar, chiar și controlul cauzei ar putea să nu împiedice progresia leziunilor renale. Boala cronică de rinichi poate progresa până la insuficiență renală în stadiu terminal, care este fatală fără filtrare artificială (dializă) sau transplant de rinichi, notează MayoClinic.
BCR survine de obicei drept complicație a altei boli sau afecțiuni:
- Diabetul zaharat de tip 1 sau 2
- Hipertensiunea arterială
- Ateroscleroză
- Litiază renală
- Pielonefrită cronică.
Factorii de risc pentru apariția bolii cronice de rinichi includ:
- Diabetul
- Bolile cardiovasculare
- Fumatul
- Obezitatea
- Rasa
- Istoricul familial
- Structura anormală a rinichilor
- Vârsta înaintată
- Utilizarea frecventă de medicamente care pot afecta rinichii.
Semnele și simptomele bolii cronice de rinichi se dezvoltă în timp, dacă afectarea rinichilor progresează lent. Pierderea funcției renale poate provoca o acumulare de lichide sau deșeuri corporale sau probleme cu electroliții.
În funcție de cât de severă este, pierderea funcției renale poate provoca:
- Greață
- Vărsături
- Pierderea poftei de mâncare
- Oboseală și slăbiciune
- Probleme de somn
- Urinare mai mult sau mai puțin frecventă
- Scăderea acuitatea mentală
- Crampe musculare
- Umflarea picioarelor și a gleznelor
- Piele uscată, cu mâncărimi
- Tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială) care este dificil de controlat
- Dificultăți de respirație, în cazul în care se acumulează lichid în plămâni
- Dureri în piept, dacă se acumulează lichid în jurul mucoasei inimii.
Datorită funcției importante pe care o au rinichii pentru buna funcționare a organismului, boala cronică de rinichi poate afecta aproape fiecare parte din corp, iar complicațiile pe care le aduce includ:
- Retenția de lichide, care ar putea duce la umflarea membrelor superioare și inferioare, hipertensiune sau lichid în plămâni (edem pulmonar)
- Creșterea bruscă a nivelului de potasiu din sânge, care poate afecta funcția inimii
- Anemie
- Boală de inimă
- Oase slabe și un risc crescut de fracturi
- Scăderea apetitului sexual, disfuncție erectilă sau fertilitate redusă
- Afectarea Sistemului Nervos Central, care poate provoca dificultăți de concentrare, modificări de personalitate sau convulsii
- Scăderea imunității
- Pericardită
- Complicații în timpul sarcinii
- Afectarea ireversibilă a rinichilor, boală renală în stadiu terminal, care poate necesita fie dializă, fie transplant renal, ambele pentru supraviețuire.
În baza simptomatologiei, medicul de familie poate îndruma pacientul către un medic specialist, nefrolog, care va recomanda realizarea unor analizei pentru a putea confirma diagnosticul de BCR, precum și stadiul în care se află aceasta, dar și evaluarea prezenței complicațiilor și stabilirea unui plan de tratament și evaluare periodică.
Având în vedere plaja largă de complicații pe care o are BCR, este evident că aceasta este o afecțiune interdisciplinară, iar planul de tratament trebuie stabilit împreună cu medicul de familie, cardiolog, diabetolog și urolog.
Așa cum am menționat deja, simptomele acestei afecțiuni se dezvoltă în timp, motiv pentru care prevenția, ca și în cazul multor alte boli, înseamnă adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat: controlul greutății, renunțarea la fumat, urmarea sfaturilor medicale, iar cel mai important, citirea cu atenție a prospectelor în cazul medicamentelor de tip aspirină, ibuprofen, ce se eliberează fără prescpripție medicală.
Luarea prea multor analgezice pentru o perioadă lungă de timp ar putea duce la afectarea rinichilor.
Vezi și: Dializa, noi reguli pentru cadrele medicale. Va fi nevoie de o specializare în nefrologie
Scintigrafia renală este o tehnică a medicinei nucleare, prin furnizarea de informaţii cu caracter funcţional pentru fiecare rinichi în parte.
Un studiu arată că asocierea dintre băuturile carbogazoase, muncă intensă pe o vreme toridă cresc riscul de boli renale.
De ce au românii boli în stadii avansate? Dr. Liliana Tuță ne-a oferit o explicație dură despre obiceiul românilor.
Infecțiile urinar,e mai frecvente la femei, pot fi evitate, dar trebuie cunoscute întâi cauzele lor. Iată cum pot fi prevenite:
Medicul cardiolog Vasi Rădulescu explică, într-o postare, câteva aspecte despre boala Parkinson.
Insuficiența renală ar putea avea noi tratamente, după ce oamenii de știință au descoperit un mecanism care reglează activitatea rinichilor.
Vase de sânge au fost create în laborator de cercetători de la universitățile Duke și Yale, din State. Au fost folosite pentru dializă.
