Un studiu arată că asocierea dintre băuturile carbogazoase, muncă intensă pe o vreme toridă cresc riscul de boli renale.
Riscul de boli renale crește în urma unei combinații dăunătoare ce însumează consum de băuturi carbogazoase, muncă intensă pe o vreme toridă. Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo, New York, au creat aceste condiții într-un laborator, se arată într-un comunicat al Societății Americane Fiziologice.
Autorii studiului au imitat imitat munca la un teren agricol într-o zi fierbinte (95 grade Fahrenheit, 35 de grade Celsius), au apelat la voluntarii pe care i-au supus la mai multe teste. Mai întâi au făcut un antrenament de 30 de minute pe banda de alergat, apoi trei activități diferite de ridicare, dexteritate și balansare timp de cinci minute.
S-au odihnit 15 minute în aceeași cameră în timp ce au băut circa jumătate de kilogram de băuturi carbogazoase bogate în fructoză și cafeină sau apă. După pauză, au repetat ciclul încă de trei ori pentru 4 ore. Înainte să termine experimentul, le-au dat voluntarilor mai multă băutură carbogazoasă înainte de a consuma alte fluide.
Cercetătorii au verificat temperatura participanților, ritmul cardiac, tensiunea arterială, greutatea corporală și indicatori de leziuni renale înainte de experiment, imediat după și la 24 de ore după fiecare încercare. S-au făcut teste separate cu voluntarii atât cu băuturi răcoritoare, cât și cu apă, cel puțin șapte zile.
După consumul de băuturi carbogazoase, autorii studiului au găsit niveluri mai ridicate de creatinină în sânge și un marker de rată scăzut de filtrare glomerulară (un marker cheie în depistarea bolilor renale) pentru leziuni renale.
Aceste schimbări nu s-au petrecut la voluntarii care au băut apă. Un alt aspect sesizat a fost concentrația plasmatică ale vasopresinei din sânge, un hormon care ridică tensiunea arterială și care s-a aflat la niveluri mai mari. Voluntarii au fost ușor deshidratați în timpul și după studiul băuturii răcoritoare.
Concluzia lor: băuturile răcoritoare în timpul și după muncă la temperaturi ridicate nu rehidratează.
Studiul a fost publicat în Jurnalul American de Fiziologie-Reglementare, Integrare și Fiziologie Comparativă. Îl găsiți AICI.
Medicul cardiolog Vasi Rădulescu explică, într-o postare, câteva aspecte despre boala Parkinson.
Scintigrafia renală este o tehnică a medicinei nucleare, prin furnizarea de informaţii cu caracter funcţional pentru fiecare rinichi în parte.
Află mai multe detalii despre durerea de rinichi, ce înseamnă și ce poți face să o ameliorezi.
Ana Morodna s-a născut cu o problemă de sănătate, pe care a descoperit-o în urmă cu vreo 10 ani.
Clima caldă și umedă poate fi un factor de risc pentru pietrele la rinichi. Și încălzirea globală ar putea contribui la creșterea riscului.
Boala cronică de rinichi este diagnosticată foarte rar în stadii incipiente. Care este motivul și ce ar trebui să știe toți pacienții.
De ce au românii boli în stadii avansate? Dr. Liliana Tuță ne-a oferit o explicație dură despre obiceiul românilor.
Nisipul la rinichi, ”noțiune de șantier”. Medicul urolog Mihai Dobra a explicat ce este, de fapt, nisipul la rinichi.
Vase de sânge au fost create în laborator de cercetători de la universitățile Duke și Yale, din State. Au fost folosite pentru dializă.
5 lucruri de știut despre Nefropatia cu imunoglobulina A (IgA).
Potasiul, mineralul esențial ce previne bolile cardiace, dar și alte afecțiuni.
Insuficiența renală ar putea avea noi tratamente, după ce oamenii de știință au descoperit un mecanism care reglează activitatea rinichilor.
