Antibiotic nou, rezultate promițătoare contra infecțiilor cu Clostridium difficile
Infecția cu Clostridium difficile (CDI) este o infecție potențial mortală în intestinul gros care apare cel mai frecvent la persoanele care iau antibiotice pentru o perioadă lungă de timp. Este una dintre cel...
Bacteriile câștigă teren pe măsură ce evoluează pentru a lupta împotriva tratamentelor tradiționale cu antibiotice, amenințând decenii de progrese în medicina modernă, cu predicții că vor omorî peste 10 milioane de persoane până în 2050.
Dezvoltarea de antibiotice noi, eficiente și sigure este crucială, așadar, în abordarea amenințărilor din ce în ce mai frecvente date de bacteriile rezistente la medicamente, în întreaga lume.
Un nou antibiotic dezvoltat de un cercetător al Universității Flinders aduce un progres în războiul împotriva unui superbacterii rezistentă la medicamente, care e responsabilă de mare parte din infecțiile nosocomiale.
Infecția cu Clostridium difficile, frecventă în spitale
Infecția cu Clostridium difficile (CDI) – una dintre cele mai frecvente infecții intraspitalicești - este o infecție potențial mortală în intestinul gros, care apare cel mai frecvent la persoanele care au nevoie să ia antibiotice pentru o perioadă lungă de timp.
Dr. Ramiz Boulos, cercetător asociat adjunct la Universitatea Flinders și CEO al Boulos & Cooper Pharmaceutics, spune că măsura în care CDI devine rezistentă la antibioticele tradiționale este alarmantă și subliniază nevoia de a dezvolta tratamente mai eficiente.
„Cazurile de boală cu Clostridium difficile cresc și tulpinile (acesteia, n.r.) devin din ce în ce mai letale. Dacă există un dezechilibru în intestin, (bacteria, n.r.) poate începe să crească și să elibereze toxinele care atacă mucoasa intestinelor, ceea ce duce la simptome", arată dr. Boulos.
În ultimii zece ani, au apărut diverse tulpini de C. difficile care au fost asociate cu focare de infecții severe la nivel mondial. O tulpină specială este ușor de transmisă între oameni și a fost responsabilă de focare mari în spitalele din Statele Unite și Europa.
„Este îngrijorător dacă luăm în considerare faptul că CDI este una dintre cele mai frecvente infecții dobândite în spitale în emisfera vestică, și cea mai probabilă cauză de diaree pentru pacienți și personalul din spitale".
Teste pe șoareci cu un nou antibiotic
Dar când dozele dintr-un nou antibiotic numit Ramizol au fost administrate șoarecilor infectați cu o doză letală de bacterii, o proporție semnificativă a supraviețuit infecției.
Într-un studiu publicat (integral, open acces) recent privind siguranța administrării la cobai, care a evaluat efectul expunerii repetate la antibiotice, niciun șobolan nu a prezentat efecte secundare grave sau modificări ale greutății.
„Cercetările noastre indică faptul că Ramizol este un antibiotic extrem de bine tolerat la șoareci, cu proprietăți bune de microbiologie și antioxidanți. Are, de asemenea, o stabilitate chimică ridicată și este scalabil datorită costului redus al producției, ceea ce l-ar putea face o opțiune de tratament viabilă" arată dr. Boulos.
Patruzeci și opt de cobai au primit o doză mare din nouă clasă de antibiotice, timp de 14 zile, pentru a evalua siguranța acestora.
Cercetarea efectuată în comun de către Boulos & Cooper Pharmaceuticals, Laboratoarele de siguranță a produselor din SUA și ToxStrategies, și de Universitatea Flinders, a fost recent publicată în revista Scientific Reports.
„Suntem mulțumiți de aceste rezultate din două motive: în primul rând, am fost în măsură să dăm șoarecilor o doză foarte mare, fără mortalități sau efecte secundare (...) în plus, nu au existat modificări în greutatea corporală medie, creștere în greutate, consum de alimente sau eficiența alimentară pentru masculi și femele de cobai atribuite Ramizol", a explicat expertul într-un material dat publicității de Universitatea Flinders.
„Noi credem că Ramizol are potențialul de a fi standardul de îngrijire pentru tratarea CDI și are potențialul de a fi un medicament blockbuster".
-
Condimentele expiră? Semnul că trebuie să le arunci urgent04.03.2026, 21:45
-
-
-
Testul rapid de salivă care poate detecta cancerul04.03.2026, 18:03
-
Ce se întâmplă dacă mănânci gălbenușul moale04.03.2026, 17:42
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
