Somnul insuficient, risc pentru boala arterială periferică. Poate duce inclusiv la accident vascular cerebral

Somnul insuficient are un impact major asupra sănătății. Cât de periculos este să dormi prea puțin.
Somnul este esențial pentru sănătate, pentru refacerea organismului, motiv pentru care specialiștii în somnologie, dar și medicii de pe alte specialități recomandă ca intervalul de somn să fie între 7 și 9 ore, nefragmentat.
Un nou studiu a descoperit o legătură semnificativă între somnul insuficient și creșterea riscului de a dezvolta boala arterială periferică, boală ce are printre complicații inclusiv accidentul vascular cerebral.
Cercetarea a arătat că cei care dorm mai puțin de 5 ore pe noapte au o șansă cu 74% mai mare de a dezvolta boala arterială periferică, în comparație cu cei care au un somn sănătos de 7-8 ore pe noapte.
Atât somnul nocturn insuficient, cât și somnul excesiv în timpul zilei au fost legate anterior de un risc crescut de boală coronariană, care, la fel ca și boala arterială periferică, rezultă din obstrucția arterelor.
Acest studiu a urmărit să abordeze lacunele de cunoștințe legate de impactul obiceiurilor de somn asupra bolii arteriale periferice, în ambele sensuri, oferind informații valoroase despre relația dintre cele două, arată Medical News Today.
În urma studiului, realizat la peste 53.000 de persoane adulte, s-a observat că dormitul mai puțin de 5 ore pe noapte aproape că a dublat riscul de apariție a bolii arteriale periferice în comparație cu somnul de 7-8 ore.
În studiile cauzale s-a observat, de asemenea, nu doar că somnul scurt a fost legat de un risc crescut de boală arterială periferică, dar și faptul de a avea această afecțiune crește probabilitatea de a nu dormi suficient.
Aceste rezultate sugerează că un somn nocturn insuficient poate crește riscul de a dezvolta boala arterială periferică, iar faptul de a avea boala arterială periferică, la rândul său, poate duce la un somn inadecvat.
În cazul somnului îndelungat, același studiu a constatat că dormitul de 8 sau mai multe ore pe noapte a fost asociat cu un risc cu 24% mai mare de apariție a bolii arteriale periferice comparativ cu somnul de 7-8 ore.
Un alt lucru descoperit de către cercetători are legătură cu ațipeala de la prânz, unde cei care au dormit ziua aveau un risc cu 32% mai mare de boală arterială periferică decât cei care nu dormeau.
Trebuie menționat că 20-30 de minute de somn de prânz pot să fie benefice și să ne energizeze, dar să ”profităm” de acesta de 1-2 ori pe săptămână.
Boala arterială periferică, factori de risc, cauze și simptome
Cea mai comună cauză pentru apariția bolii arteriale periferice este blocarea arterelor, adică de ateroscleroză, afecțiune care se caracterizează prin dezvoltarea unor plăci de grăsime pe artere. În cazuri mai puțin întâlnite, boala arterială periferică poate fi cauzată și e o inflamare a vaselor sanguine, de leziuni suferite la picioare, de probleme congenitale.
Factorii care cresc riscul apariției acestei boli sunt:
- fumatul
- diabetul
- obezitatea
- sedentarismul
- hipertensiunea
- colesterolul crescut
- vârsta înaintată, apare de regulă după 50 de ani
- istoricul familial de boală arterială periferică, boală cardiovasculară sau accident vascular cerebral.
Printre simptomele bolii arteriale periferice, cea mai frecventă este senzația de arsură sau de amorțeală la degetele de la picioare sau la picioare, chiar și atunci când persoana se odihnește.
Alte semne și simptome ar putea include:
- modificări ale culorii picioarelor
- disfuncție erectilă, cel mai adesea la bărbații ce suferă de diabet zaharat
- slăbiciune a picioarelor
- oboseală în timpul mersului, în special la nivelul picioarelor
- picioare care sunt mai reci decât brațele
- un picior care se simte mai rece decât celălalt
- pierderea părului de pe picioare
- puls mai slab în picioare
- piele lucioasă pe picioare
- piele care pare palidă sau cam albastră
- creștere lentă a unghiilor de la picioare
- răni sau răni pe degetele de la picioare sau pe picioare care se vindecă cu dificultate, în ciuda tratamentelor specifice.
În ceea ce privește manifestarea acestei boli la nivelul mâinilor, simptomatologia este similară cu cea de la picioare, adică durere, crampe, dificultate în realizarea activităților cotidiene, ele dispărând odată cu momentul în care luați o pauză.
Boala arterială periferică, diagnostic și tratament
Diagnosticarea bolii arteriale periferice se face în urma unui consult medical, la care medicul va urmări semnele specifice bolii arteriale periferice, precum și prin măsurarea tensiunii arteriale la nivelul brațului, respectiv al piciorului.
De asemenea, medicul va putea cere și efectuarea unei ultrasonografii, a unei angiografii, precum și o serie de analize de sânge.
Tratamentul bolii arteriale periferice are ca obiectiv principal controlarea simptomelor, cum ar fi durerea de picioare, dar și oprirea progresului aterosclerozei, fapt ce va putea reduce și din riscul de atac cardiac sau AVC.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur și ce efect are asupra măsurătorilor.
Dieta care ajută la reglarea tensiunii arteriale. Cum să controlezi tensiunea arterială prin alegeri alimentare inteligente.
Fluctuațiile colesterolului cresc riscul de a dezvolta demență. Sănătatea cerebrală, afectată
Aceasta este boala gravă pe care o poți dezvolta dacă nu îți ții colesterolul sub control.
Sindromul Wolff-Parkinson-White, afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid
Picioarele umflate, semn al insuficienței cardiace. Alte simptome care îți arată că ai probleme cu inima
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Boala cardiacă subdiagnosticată și netratată corect. Risc crescut de deces
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Pacienții cardiaci au o nouă șansă la viață. Se face deja și în România. Victor Costache: Cel mai în vârstă pacient avea 96 de ani și e bine și acum
Când durerea de stomac este, de fapt, semnul unui infarct. Nu ignora acest simptom
Virusul respirator sincițial (VRS) poate crește riscul cardiac
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Cum influențează somnul sănătatea cardiovasculară. Legătura dintre privarea de somn și riscul crescut de boli cardiovasculare
Aritmia severă: simptome, cauze și tratament pentru bătăi neregulate ale inimii
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Micul dejun, impact asupra sănătății cardiace. Omiterea micului dejun are consecințe negative asupra tensiunii arteriale
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Managementul hipertensiunii și dislipidemiei, esențial. Importanța monitorizării și ajustării stilului de viață, semnificativ pentru reducerea riscului de infarct
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.