Tensiunea scăzută, hipotensiunea, cauze și tratament. Care sunt valorile care se consideră mici și când îți pune viața în pericol

Tensiunea scăzută ar putea să nu provoace niciun simptom vizibil sau ar putea provoca amețeli și leșinuri. Uneori, tensiunea arterială scăzută poate pune în pericol viața.
Tensiunea scăzută este considerată atunci când valoarile sunt mai mici de 90 de milimetri de mercur (mm Hg) pentru cifra de sus (sistolică) sau 60 mm Hg pentru cifra de jos (diastolică).
Cauzele tensiunii arteriale scăzute variază de la deshidratare până la afecțiuni medicale grave. Este important să aflați care este cauza tensiunii arteriale scăzute, astfel încât să poată fi tratată, dacă este necesar.
Tensiunea scăzută, tipuri
Tipurile de tensiune arterială scăzută includ:
Hipotensiunea ortostatică (hipotensiune posturală). Aceasta este o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când vă ridicați din poziția șezând sau după ce vă culcați. Cauzele includ deshidratarea, repausul la pat pe termen lung, sarcina, anumite afecțiuni medicale și unele medicamente. Acest tip de tensiune arterială scăzută este frecvent la adulții în vârstă.
Hipotensiunea postprandială. Această scădere a tensiunii arteriale apare la 1 sau 2 ore după ce ați mâncat. Este cel mai probabil să afecteze adulții în vârstă, în special pe cei cu tensiune arterială ridicată sau cu boli ale sistemului nervos autonom, cum ar fi boala Parkinson. Consumul de mese mici, cu conținut scăzut de carbohidrați, consumul de mai multă apă și evitarea alcoolului ar putea ajuta la reducerea simptomelor.
Hipotensiunea mediată neural. Aceasta este o scădere a tensiunii arteriale care apare după ce stați în picioare pentru perioade lungi de timp. Acest tip de tensiune arterială scăzută afectează mai ales adulții tineri și copiii. Ar putea fi rezultatul unei comunicări greșite între inimă și creier.
Atrofia multiplă a sistemului cu hipotensiune ortostatică. Denumită și sindromul Shy-Drager, această afecțiune rară afectează sistemul nervos care controlează funcțiile involuntare, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația și digestia. Este asociată cu faptul de a avea tensiunea arterială foarte ridicată în timp ce stai întins, notează Mayo Clinic.
Tensiunea scăzută, simptome
Simptomele tensiunii arteriale scăzute (hipotensiune) pot include:
- Vedere încețoșată sau estompată
- Amețeli sau senzație de amețeală
- Leșin
- Oboseală
- Probleme de concentrare
- Greață
Pentru unii oameni, tensiunea arterială scăzută poate fi un semn al unei afecțiuni de bază, în special atunci când scade brusc sau apare cu simptome.
O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate fi periculoasă. O schimbare de doar 20 mm Hg - o scădere de la 110 mm Hg sistolică la 90 mm Hg sistolică, de exemplu - poate provoca amețeli și leșin. Iar scăderile mari, cum ar fi cele cauzate de sângerări necontrolate, infecții severe sau reacții alergice, pot pune viața în pericol.
Tensiunea arterială extrem de scăzută poate duce la o afecțiune cunoscută sub numele de șoc. Simptomele șocului includ:
- Confuzie, în special la persoanele în vârstă
- Piele rece și umedă
- Scăderea colorației pielii (paloare)
- Respirație rapidă și superficială
- Puls slab și rapid
Dacă aveți simptome de tensiune arterială extrem de scăzută (hipotensiune) sau șoc, solicitați ajutor medical de urgență. Majoritatea furnizorilor de asistență medicală consideră că tensiunea arterială este prea scăzută doar dacă provoacă simptome. Amețeala minoră ocazională sau amețeala pot fi cauzate de multe lucruri, cum ar fi petrecerea prea mult timp la soare sau într-o cadă cu hidromasaj. Este important să consultați un furnizor de servicii medicale pentru a obține un diagnostic corect.
Dacă aveți în mod constant valori scăzute ale tensiunii arteriale, dar vă simțiți bine, este posibil ca furnizorul dvs. să vă monitorizeze doar în timpul controalelor de sănătate de rutină. Poate fi util să țineți o evidență a simptomelor dumneavoastră, când apar și ce faceți în acel moment.
Tensiunea scăzută, cauze
Tensiunea arterială este determinată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima și de gradul de rezistență la fluxul sanguin în artere. O măsurătoare a tensiunii arteriale este dată în milimetri de mercur (mm Hg). Aceasta are două cifre:
Presiunea sistolică. Primul număr (superior) reprezintă presiunea din artere atunci când inima bate.
Presiunea diastolică. Al doilea număr (de jos) este presiunea din artere atunci când inima se odihnește între bătăi.
Asociația Americană a Inimii clasifică tensiunea arterială ideală ca fiind normală. O tensiune arterială ideală este, de obicei, mai mică de 120/80 mm Hg.
Tensiunea arterială variază pe parcursul zilei, în funcție de:
- Poziția corpului
- Respirația
- Mâncarea și băutura
- Medicamente
- Starea fizică
- Stres
- Ora din zi
Tensiunea arterială este de obicei cea mai scăzută noaptea și crește brusc la trezire. Anumite condiții de sănătate și utilizarea medicamentelor pot cauza tensiune arterială scăzută.
Vezi și: Timpanita, afecțiunea urechii. Cât de gravă este și cum spălatul în urechi te poate afecta
Afecțiuni care pot provoca tensiune arterială scăzută
Condițiile medicale care pot cauza tensiune arterială scăzută includ:
Sarcina. Modificările din timpul sarcinii fac ca vasele de sânge să se dilate rapid. Modificările pot cauza scăderea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială scăzută este frecventă în primele 24 de săptămâni de sarcină. De obicei, tensiunea arterială revine la nivelurile de dinainte de sarcină după naștere.
Afecțiuni ale inimii și ale valvelor inimii. Un atac de cord, insuficiența cardiacă, bolile valvelor cardiace și o frecvență cardiacă extrem de scăzută (bradicardie) pot provoca tensiune arterială scăzută.
Bolile legate de hormoni (tulburări endocrine). Afecțiunile care afectează glandele paratiroide sau suprarenale, cum ar fi boala Addison, pot determina scăderea tensiunii arteriale. Nivelul scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemie) și, uneori, diabetul pot, de asemenea, să scadă tensiunea arterială.
Deshidratarea. Atunci când organismul nu are suficientă apă, cantitatea de sânge din corp (volumul sanguin) scade. Acest lucru poate face ca tensiunea arterială să scadă. Febra, vărsăturile, diareea severă, utilizarea excesivă a diureticelor și exercițiile fizice intense pot duce la deshidratare.
Vezi și:
Pierderea de sânge. Pierderea unei cantități mari de sânge, cum ar fi în urma unei leziuni sau a unei hemoragii interne, reduce, de asemenea, volumul de sânge, ceea ce duce la o scădere severă a tensiunii arteriale.
Infecție severă (septicemie). Atunci când o infecție din organism intră în fluxul sanguin, poate duce la o scădere a tensiunii arteriale care pune în pericol viața, numită șoc septic.
Reacție alergică severă (anafilaxie). Simptomele unei reacții alergice severe includ o scădere bruscă și dramatică a tensiunii arteriale.
Lipsa de nutrienți din alimentație. Nivelurile scăzute de vitamina B-12, acid folic și fier pot împiedica organismul să producă suficiente globule roșii (anemie), ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale.
Și untele medicamente pot provoca scăderea tensiunii arteriale.
Unele medicamente pot provoca tensiune arterială scăzută, printre care:
Tensiunea scăzută, factori de risc
Oricine poate avea tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială). Factorii de risc pentru hipotensiune arterială includ:
- Vârsta. Scăderi ale tensiunii arteriale sau după ce mâncăm apar în principal la adulții cu vârsta peste 65 de ani. Hipotensiunea arterială mediată neural afectează în principal copiii și adulții mai tineri.
- Medicamente. Anumite medicamente, inclusiv unele medicamente pentru tensiune arterială, cresc riscul de tensiune arterială scăzută.
- Anumite boli. Boala Parkinson, diabetul și unele afecțiuni cardiace pot crește riscul de tensiune arterială scăzută.
Tensiunea scăzută, diagnostic
Se pot face și alte teste pentru a determina cauza tensiunii arteriale scăzute.
- Teste de sânge. Testele de sânge pot ajuta la diagnosticarea glicemiei scăzute (hipoglicemie), a glicemiei ridicate (hiperglicemie sau diabet) sau a unui număr scăzut de globule roșii (anemie), toate acestea putând scădea tensiunea arterială.
- Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros măsoară activitatea electrică a inimii. În timpul unui ECG, senzorii (electrozi) sunt atașați la piept și, uneori, la brațe sau picioare. Firele atașate la senzori se conectează la un aparat care afișează sau tipărește rezultatele. Un ECG arată cât de repede sau încet bate inima. Acesta poate fi folosit pentru a diagnostica un atac de cord actual sau anterior.
- Testul de înclinare a mesei. Un test la masa de înclinare poate evalua modul în care corpul reacționează la schimbările de poziție. Testul presupune să stai întins pe o masă care este înclinată pentru a ridica partea superioară a corpului, ceea ce imită mișcarea de la poziția orizontală la poziția în picioare. Curelele țin corpul în poziție. Ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt monitorizate în timpul testului.
Tensiunea scăzută, tratament
Tensiunea arterială scăzută (hipotensiune arterială) fără simptome sau cu simptome ușoare rareori necesită tratament.
În cazul în care tensiunea arterială scăzută provoacă simptome, tratamentul depinde de cauză. De exemplu, dacă medicamentele cauzează tensiunea arterială scăzută, furnizorul de servicii medicale poate recomanda schimbarea sau oprirea medicamentelor sau reducerea dozei. Nu schimbați sau nu încetați să vă luați medicamentele fără să discutați mai întâi cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale.
Dacă nu este clar ce cauzează tensiunea arterială scăzută sau dacă nu există niciun tratament, scopul este de a crește tensiunea arterială și de a reduce simptomele. În funcție de vârstă, de starea de sănătate și de tipul de tensiune arterială scăzută, există mai multe modalități de a face acest lucru:
- Folosiți mai multă sare. Experții recomandă, de obicei, limitarea sării (sodiului), deoarece aceasta poate crește tensiunea arterială, uneori în mod dramatic. Pentru persoanele cu tensiune arterială scăzută, însă, acest lucru poate fi un lucru bun. Dar prea mult sodiu poate duce la insuficiență cardiacă, în special la adulții în vârstă. Așa că este important să consultați un furnizor de servicii medicale înainte de a crește cantitatea de sare.
- Beți mai multă apă. Lichidele cresc volumul de sânge și ajută la prevenirea deshidratării, ambele fiind importante în tratarea hipotensiunii.
- Purtați ciorapi de compresie. Numiți și ciorapi de susținere, acești ciorapi elastici sunt utilizați în mod obișnuit pentru a ameliora durerea și umflarea venelor varicoase. Ele îmbunătățesc fluxul de sânge de la picioare la inimă. Unele persoane tolerează mai bine legăturile abdominale elastice decât ciorapii de compresie.
- Medicamente. Sunt disponibile mai multe medicamente pentru a trata tensiunea arterială scăzută care apare atunci când stați în picioare (hipotensiune ortostatică). De exemplu, medicamentul fludrocortizon crește volumul sanguin. Este adesea utilizat pentru a trata hipotensiunea ortostatică.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Un test simplu poate prezice mai bine riscul de boli cardiovasculare decât cel standard
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare
Triplu T, o soluție inovatoare pentru aldosteronismul primar și hipertensiunea secundară. Este o terapie termică ghidată endoscopic
Unghiile, indicator al unor probleme cardiace. Semnul lui Quincke, indicator al insuficienței cardiace
Testul simplu care îți arată dacă ai probleme cu inima. Dacă observi ASTA, ești în mare pericol.
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele, potrivit unui cardiolog
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Cum influențează somnul sănătatea cardiovasculară. Legătura dintre privarea de somn și riscul crescut de boli cardiovasculare
Colesterolul mărit nu înseamnă automat risc de infarct, arată un nou studiu
Ce trebuie să știi dacă ai colesterolul mărit. Face diferența dintre viață și moarte.
Care este valoarea tensiunii care trebuie să te trimită la medic. E o urgență medicală
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este important
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Exces de decese cardiace post-COVID. Situația nu revine la normal
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Inima femeilor, mai grav afectată decât cea a bărbaților. Stilul de viață, impact major
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Suplimentul simplu care îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
Antioxidantul care poate preveni degradarea inimii. Descoperirea făcută de medicii japonezi
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Edemul periferic, simptom cardiac ignorat de peste 50% dintre pacienți
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Hipertensiunea, fără impact semnificativ asupra creierului. Vârstnicii de peste 90 de ani, studiați
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.