Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Aceasta este vârsta la care inima începe să se degradeze. Reprezintă un punct de cotitură major pentru sănătatea cardiovasculară
Vezi și: Diabeticii, vulnerabili în perioada sărbătorilor. Dr. Cristian Pandrea: Se poate dezechilibra
Cercetările recente evidențiază un moment esențial în sănătatea cardiovasculară a copiilor – în jurul vârstei de 10 ani – când obiceiurile sănătoase încep să scadă, ceea ce poate pregăti terenul pentru probleme cardiace viitoare. Descoperirile sugerează că așteptarea până la vârsta adultă pentru a aborda sănătatea inimii ar putea fi prea târziu.
O analiză a datelor naționale relevă faptul că sănătatea optimă a inimii este alarmant de rară în rândul tinerilor, doar 1 din 50 de copii și adolescenți atingând acest nivel. În plus, mai mult de două treimi dintre copii nu ating scoruri considerate "semnificative" pentru sănătatea cardiovasculară. Aceste tendințe subliniază urgența de a înțelege când și cum începe declinul sănătății inimii.
Publicată în JAMA Cardiology, cercetarea a urmărit peste 1.500 de copii din copilărie până în adolescență târzie, descoperind tendințe alarmante în sănătatea cardiovasculară. Deși copiii, în general, își mențin sănătatea inimii la un nivel bun în primii ani, un declin începe în jurul vârstei de 10 ani.
Această scădere coincide cu tranziția copiilor către adolescență – o perioadă marcată de alegeri mai independente privind alimentația, activitatea fizică și obiceiurile de somn.
Autorul principal, Dr. Izzuddin Aris de la Harvard Medical School, subliniază că bolile cardiovasculare rămân o preocupare majoră pentru sănătatea publică, cu factori de risc precum hipertensiunea arterială, nivelurile anormale de zahăr din sânge, colesterolul ridicat și obezitatea adesea începând încă din copilărie.
"Deși știm că o sănătate cardiovasculară mai bună în copilărie este legată de riscuri mai scăzute de probleme coronariene mai târziu în viață, starea actuală a sănătății cardiovasculare la copiii din SUA este departe de a fi ideală", spune dr. Aris Izzuddin.
Cercetătorii au evaluat sănătatea cardiovasculară folosind cadrul "Life’s Essential 8" introdus de American Heart Association, care analizează opt factori cheie: calitatea dietei, activitatea fizică, expunerea la nicotină, durata somnului, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glucoza din sânge și colesterolul. Scorurile variază de la 0 la 100, oferind un "carnet de note" cuprinzător pentru sănătatea inimii.
Studiul a constatat că scorul mediu al sănătății cardiovasculare:
- A început de la 82,6 în copilăria timpurie (aproximativ 3 ani)
- A atins un vârf de 84,1 în copilăria mijlocie (aproximativ 7 ani)
- A scăzut la 82,0 în adolescența timpurie (aproximativ 13 ani)
- A coborât brusc la 73,8 în adolescența târzie (aproximativ 17 ani)
Această scădere în jurul vârstei de 10 ani apare în toate grupurile demografice și este corelată cu schimbări sociale și de dezvoltare, precum modele de somn perturbate și diete mai puțin nutritive.
Vezi și: Vitamina D în doze mari, impact asupra diabetului. Ce efect are, de fapt, Vitamina D
Studiul a relevat că factorii comportamentali – alimentația, activitatea fizică și somnul – au jucat un rol mai semnificativ în declinul sănătății decât factorii biologici precum tensiunea arterială sau colesterolul. Aceste descoperiri subliniază importanța alegerilor de stil de viață în modelarea traiectoriilor sănătății cardiovasculare.
Vârsta de 10 ani, punctul de cotitură în sănătatea cardiovasculară a copiilor - FOTO: Freepik@Hashmi3
Cercetarea a descoperit, de asemenea, disparități legate de statutul socio-economic și rasă. Copiii din familii cu venituri mai mici sau ale căror mame aveau un nivel de educație mai scăzut au obținut constant scoruri mai mici la capitolul sănătate cardiovasculară. De asemenea, copiii de culoare non-hispanici și copiii de alte rase non-hispanice au prezentat modele diferite de sănătate comparativ cu copiii albi non-hispanici.
"Studiul nostru evidențiază influența timpurie a factorilor structurali legați de statutul socio-economic, rasă și etnie – cum ar fi accesul la alimente sănătoase și spații sigure pentru activități fizice – asupra viitoarelor disparități în sănătatea cardiovasculară", explică dr. Aris.
Descoperirile subliniază necesitatea unor intervenții timpurii, în special în jurul vârstei critice de 10 ani. Strategiile de sănătate publică ar putea include:
Programe în școli: Promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice
Educație pentru familii: Evidențierea importanței obiceiurilor de somn
Inițiative comunitare: Susținerea mediilor care încurajează alegeri de viață sănătoase
Abordarea pe termen lung a studiului, urmărind copiii de la vârsta de 2,8 ani până la peste 20 de ani, oferă perspective valoroase asupra evoluției sănătății cardiovasculare în timpul etapelor critice de dezvoltare.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.