Depresia la pacienții cu cancer, impact asupra prognosticului bolii. dr. Octavian Vasiliu, explicații

Col dr Octavian Vasiliu arată că depresia este deseori ignorată la pacienții cu cancer, iar asta poate avea un impact negativ asupra prognosticului bolii.
Tulburările depresive sunt frecvent întâlnite în cazul pacienților diagnosticați cu afecțiuni oncologice, dar din cauza suprapunerii simptomatologiei afective peste semnele somatice ale bolii de bază, precum şi din cauza interferențelor clinice realizate de efectele adverse ale chimioterapiei şi radioterapiei, deseori patologia afectivă este ignorată, arată col dr Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, la Secția Clinică Psihiatrie, de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr.Carol Davila” din București.
Poate să apară din mai multe motive
„Necesitatea detectării precoce a depresiei la această categorie vulnerabilă de pacienți derivă din mai multe aspecte cu impact inclusiv asupra prognosticului afecțiunii oncologice: aderență mai mică la tratament, riscul autolitic ridicat, acuzele somatoforme care îngreunează monitorizarea statusului global, reducerea imunității mediate celular, scăderea funcționalității globale și a calității vieții etc.
Prevalența depresiei la pacienții diagnosticați cu o formă de cancer variază foarte mult în funcție de metodele de evaluare, strategiile de coping individuale, prezența sau absența grupului de suport, tipul şi stadiul tumorii, tipul de tratament urmat pentru boala de bază, existența unor comorbidități somatice sau prezența unui teren psihologic vulnerabil preexistent diagnosticului oncologic.
24% dintre pacienții oncologici o fac
De asemenea, există dificultăți metodologice legate de stabilirea unor criterii de diagnostic valide pentru această populație specială, fiind necesară administrarea unor scale speciale pentru evaluarea simptomelor depresive. Prezența acestor factori, precum şi a altor variabile greu de cuantificat, fac ca existența unor valori exacte pentru incidența şi prevalența diagnosticului de depresie în populația oncologică să fie dificil de stabilit.
Totuși, conform unei metaanalize a studiilor care au evaluat prevalența depresiei la pacienții diagnosticați cu afecțiuni maligne, ratele acestei comorbidități variază între 1.5 și 50%, cu o medie de 24%. O analiză mai aprofundată, bazată pe cuantificarea severității manifestărilor depresiei, a stabilit valori între 2 şi 40% pentru depresia majoră şi între 2 şi 55% pentru sindroame din spectrul depresiei [4]. Afecțiunile maligne cel mai frecvent asociate cu depresia sunt cancerul pancreatic şi orofaringian (22-55%), tumorile maligne de sân (2.5- 46%) sau pulmonare (11-44%), o prevalență mai redusă fiind întâlnită la pacienții cu tumori de colon (13-24%), ginecologice (4.3- 21%) sau limfoame (8-19%) [4].
Cum trebuie tratați acești pacienți
Terapia acestor pacienți cu dublu diagnostic trebuie să conțină atât medicamente antidepresive, cât şi intervenții psihoterapeutice. Administrarea antidepresivelor la aceste persoane este însă o alegere de multe ori dificilă, întrucât medicația psihotropă poate interfera cu chimioterapia, preparatele imunostimulante sau hormonale, care se adresează afecțiunii maligne. Dacă inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt cei mai utilizați în prezent, mirtazapina, tianeptina, trazodona, bupropionul şi venlafaxina reprezintă şi ele alegeri terapeutice eficiente.
Intervențiile psihoterapeutice au ca scop reducerea disconfortului afectiv şi creşterea calității vieții acestor pacienți, prin restructurarea cognițiilor negative despre sine, boală şi viitor, dezvoltarea mecanismelor de coping, creşterea stimei de sine şi stimularea inițiativei în rezolvarea problemelor cotidiene [5]. Cele mai folosite forme de psihoterapie la pacienții oncologici care dezvoltă depresie sunt terapia psihodinamică scurtă, terapia cognitiv- comportamentală şi terapia de grup. Psihoterapia de grup se adresează atât pacienților, cât şi rudelor acestora, care pot beneficia de sprijin din partea unui psiholog pentru a depăşi momentele dificile prin care trec persoanele apropiate”, mai arată Col dr Octavian Vasiliu.
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
-
Restricția fluxului sanguin accelerează dezvoltarea cancerului30.08.2025, 16:03
-
Ce spune circumferința gâtului despre sănătatea ta30.08.2025, 14:37
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.