Psoriazisul, boală subdiagnosticată din cauza rușinii. Călin Giurcăneanu: Problemă de sănătate publică
Devenită deja o zi de tradiție pentru marcarea luptei împotriva psoriazisului, data de 29 octombrie readuce în atenția societății noastre rolul definitoriu pe care îl are creșterea gradului de informare,...
Implicată în multiple campanii de prevenție medicală, dar și de asumare a responsabilității și a unei conduite raționale și empatice față de pacienții ce traversează diferite perioade complicate din punct de vedere emoțional, psihologic și social, Societatea Română de Dermatologie, prin reprezentanții săi, a atras atenția , și cu această ocazie a “Zilei Mondiale a Psoriazisului”, asupra faptului că această boală nu este una contagioasă și nu trebuie să facă diferențe.
Mai mult, ceea ce se impune în acest caz ca fiind molipsitor este empatia pe care ar trebui să o avem față de acești pacienți a căror boală, chiar dacă nu este una vindecabilă, beneficiază, prin tratament adecvat, de o reducere considerabilă a intensității, precum și de o remisiune a leziunilor pe perioade lungi de timp.
Psoriazisul a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, alături de boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii. De peste 19 ani, la nivel global, în 56 de țări, printre care se numără și România, data de 29 Octombrie este dedicată bolnavilor de psoriazis.
”Cu toate eforturile depuse în optimizarea managementului acestei afecțiuni, datele de la nivel național indică faptul că psoriazisul rămâne în continuare o problemă de sănătate publică, fiind o afecțiune sub - diagnosticată și sub - tratată în România, în mod special din cauza reticenței pe care o manifestă populația față de medic și față de ceea ce ar trebui să însemne o conduită socială normală în raport cu propria sănătate, prin prevenție și control medical periodic”, a declarat Președintele Societății Române de Dermatologie (SRD), Prof. Univ. Dr. Călin Giurcăneanu.
La rândul său, Dr. Alin Nicolescu – Secretar General al SRD consideră că ”Este îngrijorător faptul că astăzi, numărul persoanelor nou diagnosticate cu psoriazis este în creștere, potrivit celei mai recente actualizări a Registrului Unic de Pacienți, fapt ce constituie o adaptare mai bună la informare și conștientizare asupra bolii în rândul populației, cât și din perspectiva adresabilității la medic, dar cu toate acestea ne situăm cu mult sub gradul de depistare precoce și diagnostic pe care îl înscriu țările civilizate europene”.
Datorită unui demers profesional iniţiat de către Societatea Română de Dermatologie prin realizarea Registrului Național de boli Dermatovenerice astăzi sunt înscriși , diagnosticați și monitorizați, 13.103 de pacienți cu psoriazis dintre care 7.269 sunt bărbaţi si 5.834 sunt femei, la nivelul Municipiului București fiind înregistrați 1.611 pacienti, restul de 11.492 fiind din alte localități din România.
Dar gravitatea pe care o prezintă situația pacienților cu psoriazis din România este dată de faptul că, pe de o parte, aceștia rămân necunoscuți, neprezentându-se niciodată la medic, se prezintă o singură dată la cabinetul dermatologic sau refuză să se înscrie în acest important Registru Național de boli Dermatovenerice.
Din păcate, țara noastră se află printre primele locuri în Europa, având aproximativ 400.000 de oameni diagnosticați cu psoriazis , iar un procent de 20-30% dintre acești pacienți dezvoltă și artrită psoriazică, care în timp duce la leziuni articulare severe și deformante, care deseori provoacă handicap.
Psoriazisul, boală cronică
Psoriazisul este o afecţiune cronică, care pe lângă alte manifestări se caracterizează printr-o evoluţie accelarată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, dar în cazul psoriazisului acest proces are loc în doar 3-4 zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroşate de culoare roz acoperite cu cruste alb-sidefii.
Boala afectează în proporţii egale femeile şi bărbaţii, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii sau la persoane înaintate in vârstă.
Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune. De asemenea, stresul mental şi emoţional reprezintă un factor important care determină exacerbarea bolii. Psoriazisul este o afecțiune cronică, inflamatorie, determinată genetic, cu o frecvență de 4,9% în România.
Netratat, psoriazsul se asociază cu: depresia, stresul, iar frustarea afectează relațiile pacientului cu familia, prieteni, etc.
Această boală apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori. Boala afectează în proporţii egale femei şi bărbaţi, având două vârfuri de incidență 25-35 de ani și 60-70 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii.
Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune, iar stresul mental şi emoţional este un factor important care determină exacerbarea bolii.
Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, determinând multiple implicaţii la nivel psihosocial, profesional şi economic.
- 43% dintre bolnavi consideră că psoriazisul este o”ruşine socială”
- 60% dintre pacienţi suferă de episoade depresive
- 1 din 3 bolnavi a avut un gând suicidal într-un anumit moment
- 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă
- 62% dintre pacienţi se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii
Anual, prin campanii de informare și conștientizare bine definite, SRD continuă să atragă atenţia populaţiei prin postarea unor mesaje şi concepte vizuale în spaţii publice precum unităţi de învaţământ (gradiniţe, şcoli, licee, facultăţi), săli de sport, saloane de înfrumuseţare, bazine de înot, plaje, clădiri de birouri și altele, unde persoanele bolnave de psoriazis pot fi discriminate din cauza lipsei de informare despre această afecţiune, iar efectul acestor acțiuni s-a reflectat în timp şi în creşterea adresabilităţii la medicul dermatolog, psiholog şi chiar nutriţionist (specialităţi conexe la care este bine să se adreseze pacientul cu psoriazis).
”Ne dorim ca sloganul Acceptă-mă! Susține-mă! Apropie-te! să se transpună cât mai des în realitate pentru a îndepărta cât mai mult efectul stigmei cu care se confruntă pacienții cu psoriazis și de a anula impactul psiho-social și emoțional care împiedică integrarea în societate a acestor oameni care trebuie să rămână activi și utili în orice comunitate”, a subliniat Dr. Alin Nicolescu – Secretar General al SRD.
Statisticile arată că psoriazisul afectează 125,000,000 de oameni la nivel mondial, dintre aceștia 30% au artrită psoriazică, 46% din cazurile severe de psoriazis pot dezvolta diabet, iar 58% probleme cardiace.
Potrivit celor mai recente studii, psoriazisul este estimat a avea o rată de apariţie de 2% în populaţia nord europeană şi de 2%-2,6% în populaţia americană (aproximativ 4,5 milioane de oameni). Există și zone cu rate de apariţie relativ scăzute (de exemplu Japonia). Estimarea prevalenței psoriazisului și psoriazisului artropatic la nivelul populației adulte de peste 18 ani din România pentru psoriazis este 4,9% , peste media europeană.
Despre Societatea Română de Dermatologie
Societatea Română de Dermatologie (SRD) este o asociaţie profesională şi ştiinţifică de elită a medicilor dermatovenerologi din România, cu o îndelungată şi bogată tradiţie, afiliată Asociaţiei Medicale Romane (AMR). SRD, principalul for profesional al medicilor dermatologi din România este afiliata și colaborează strâns cu Academia Europeană de Dermatologie și Venerologie (EADV). În general, scopul Asociaţiei constă în creşterea performanţei medicale în domeniul dermatologiei şi al venerologiei şi apărarea valorilor şi intereselor acestei comunităţi medicale. organizează, în ţară, congrese naţionale, conferinţe, consfătuiri, simpozioane şi participă, prin delegaţii săi, la congresele internaţionale şi la orice alte manifestări ştiinţifice. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitati www.srd.ro
-
-
-
De ce sunt periculoase dietele de tip „yo-yo” și cum să le eviți22.07.2026, 14:50
-
-
Ce se întâmplă în organism după ce iei această peptidă populară pentru un bronz rapid
Un simplu detaliu vestimentar îți poate tripla riscul de cancer
O banală alegere vestimentară poate duce la cancer. Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Ce să nu faci înainte de a merge la piscină sau la mare. Avertismentul unui medic dermatolog
Ce să nu faci înainte de a merge la piscină sau la mare. Avertismentul unui medic dermatolog.
Soarele de dimineață nu este atât de sigur pe cât credeai. Studiul care schimbă regulile protecției solare
Gelul de duș pe care îl folosești zilnic ar putea să îți afecteze pielea fără să îți dai seama
Semnele cancerului pe care NU trebuie să le ignori niciodată. Sunt vizibile cu ochiul liber
Semnele cancerului pe care NU trebuie să le ignori niciodată. Sunt vizibile cu ochiul liber.
Atenție la cremele de protecție solară! Doar 1 din 5 produse analizate respectă standardele de siguranță
Ce beneficii are melanina și de ce este atât de importantă pentru piele. Ce se întâmplă când organismul nu are suficientă melanină
Cât de repede îmbătrânește corpul tău? Noile ceasuri genetice pot estima durata de viață
EXCLUSIV "Când ai acnee, ceilalți te dau la o parte". Alin Nicolescu: E o afecțiune cronică ce lasă sechele
Serul cu vitamina C te apără de soare? Ce spun dermatologii despre combinația care chiar funcționează
Peptidele, noua obsesie din lumea wellness și fitness: ce sunt și cât de sigure sunt
Care e diferența dintre dermatită și eczemă
Cum să previi căderea părului. Principalele cauze alături de remedii naturale și practici de îngrijire a părului
Semnul din palmă care îți arată exact câtă cremă de față trebuie să folosești
Care este diferența dintre petele de vârstă și petele solare: "Acestea se transformă în cancer de piele"
Ce înseamnă, de fapt, striațiile de pe unghii
De ce ai senzația că te strânge pielea după ce ai stat în piscină sau în mare
De ce ai senzația că te strânge pielea după ce ai stat în piscină sau în mare.
Unghiile încarnate: de ce apar?
Ce înseamnă, de fapt, valorile SPF de pe cremele de protecție solară
Cum trebuie, de fapt, să alegi culoarea ojei. Detaliul de care să ții cont pentru avea o manichiură perfectă
Cum trebuie, de fapt, să alegi culoarea ojei. Detaliul de care să ții cont pentru avea o manichiură perfectă. Cum influențează tonul pielii.
Ridurile din jurul ochilor, semnal de avertizare al demenței. Îmbătrânirea facială, indicator al degradării creierului
Acest semn de pe față pe care îl avem cu toții ne arată dacă suntem expuși demenței.
