Diabetul de tip 1, declanșat de infecții bacteriene. Bacteriile distrug celulele care produc insulina

Această infecție comună poate duce la diabet, arată cel mai recent studiu. Pur și simplu atacă celulele care produc insulina și provoacă diabet.
Vezi și: Cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe, asociate cu un risc ridicat de AVC
Diabetul de tip 1, o afecțiune autoimună cronică care afectează în mod obișnuit copiii și tinerii, ar putea fi declanșat de infecții bacteriene, și nu doar de factori genetici sau infecții virale, cum se credea anterior.
Un studiu condus de cercetători de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie a relevat că anumite proteine bacteriene pot declanșa un răspuns imunitar dăunător, determinând organismul să atace celulele care produc insulină în pancreas.
Predispoziția genetică nu este suficientă
Deși unele persoane sunt genetic predispuse la diabetul de tip 1, multe nu dezvoltă niciodată această boală. Acest lucru indică faptul că un factor declanșator de mediu ar putea juca un rol semnificativ.
În mod tradițional, cercetătorii au speculat că virusurile ar putea fi responsabile de declanșarea diabetului de tip 1. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că bacteriile ar putea fi factorul cheie din spatele răspunsului autoimun care distruge celulele producătoare de insulină.
Rolul celulelor T ucigașe
Echipa de cercetători, condusă de imunologul Andrew Sewell de la Școala de Medicină a Universității Cardiff, s-a concentrat pe celulele T ucigașe, un tip de celule albe din sânge esențiale pentru sistemul imunitar.
Aceste celule protejează în mod normal organismul prin uciderea celulelor infectate sau canceroase. În diabetul de tip 1, însă, ele atacă și distrug în mod greșit celulele beta din pancreas, care produc insulină.
În ultimele experimente, echipa lui Sewell a descoperit că proteinele bacteriene ar putea activa celulele T ucigașe într-un mod care le face să atace celulele producătoare de insulină. Cercetătorii au simulat infecții în laborator prin introducerea de proteine bacteriene în linii celulare provenite de la donatori umani care nu aveau diabet.
Ei au observat că, după ce au fost expuse acestor proteine bacteriene, celulele T ucigașe ale donatorilor au început să atace în mod greșit celulele producătoare de insulină.
Vezi și: Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Proteinele bacteriene și reactivitatea încrucișată
Specia bacteriană cheie identificată în studiu a fost Klebsiella oxytoca, o bacterie cunoscută pentru faptul că poate infecta oamenii. Atunci când celulele T ucigașe întâlneau proteine de la această bacterie, deveneau "reactive încrucișat", adică nu doar că atacau proteinele bacteriene, ci și se întorceau împotriva propriilor celule producătoare de insulină.
Lucy Jones, investigatorul clinic principal al studiului, a explicat că această reactivitate încrucișată a fost legată de o proteină specifică numită antigen leucocitar uman (HLA). Această proteină ajută sistemul imunitar să diferențieze între țesuturile organismului și invadatori străini.
Cercetătorii au descoperit că doar aproximativ 3% din populația Marii Britanii poartă gena HLA specifică asociată cu acest răspuns autoimun declanșat de infecții bacteriene.
Infecții bacteriene - FOTO: Freepik
Implicații pentru tratament și prevenire
Această descoperire oferă informații importante despre originile diabetului de tip 1, cu implicații potențiale atât pentru tratament, cât și pentru prevenire. Înțelegerea modului în care infecțiile bacteriene declanșează atacul sistemului imunitar asupra celulelor producătoare de insulină ar putea duce la dezvoltarea unor noi strategii pentru a interveni timpuriu în progresia bolii.
Aceasta ar putea proteja celulele beta sănătoase și ar putea preveni apariția complicațiilor asociate diabetului. Imunologul Garry Dolton, un alt cercetător principal de la Universitatea Cardiff, a subliniat că diagnosticarea și tratamentul timpuriu ar putea duce la rezultate mai bune pentru pacienți.
"Sperăm că înțelegerea modului în care celulele T declanșează boli precum diabetul de tip 1 ne va permite să diagnosticăm și să tratăm boala înainte de apariția simptomelor", a declarat Dolton, potrivit Science Alert.
Fără leac, dar cu noi speranțe
În prezent, nu există un leac pentru diabetul de tip 1, iar pacienții trebuie să se bazeze pe insulinoterapie pe tot parcursul vieții pentru a-și gestiona nivelul zahărului din sânge. Afecțiunea poate duce, de asemenea, la complicații pe termen lung, inclusiv boli de inimă, insuficiență renală și afectarea nervilor.
Sewell a subliniat nevoia urgentă de a descoperi cauzele diabetului de tip 1 pentru a dezvolta tratamente mai eficiente și, eventual, pentru a preveni boala în viitor.
Descoperirile studiului, publicate în The Journal of Clinical Investigation, ar putea deschide calea pentru noi progrese medicale în lupta continuă împotriva diabetului de tip 1.
Diabetul de tip 1, ce este
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă greșit celulele beta din pancreas care produc insulină. Insulina este un hormon esențial care permite celulelor corpului să absoarbă glucoza din sânge pentru a o folosi ca sursă de energie. Fără insulină, nivelurile de zahăr din sânge cresc la valori periculos de ridicate, ceea ce poate duce la complicații severe, potrivit Mayo Clinic.
Această formă de diabet apare de obicei la copii și tineri, deși poate apărea la orice vârstă. Cei afectați de diabetul de tip 1 trebuie să își administreze insulină zilnic pentru a controla glicemia, deoarece organismul lor nu mai poate produce insulină în mod natural.
În prezent, nu există un leac pentru diabetul de tip 1, dar tratamentele disponibile pot ajuta la gestionarea bolii și la prevenirea complicațiilor pe termen lung, cum ar fi bolile cardiovasculare, afectarea rinichilor sau deteriorarea nervilor.
-
Efectele surprinzătoare ale contraceptivelor hormonale asupra creierului31.08.2025, 20:33
-
-
5 alimente care te balonează cel mai tare31.08.2025, 16:37
-
-
Beta blocantele nu mai sunt eficiente după infarct31.08.2025, 10:30
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc. Elimină pericolul de îmbolnăvire
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.