Această plantă ar trebui să se găsească în dieta fiecăruia, fiind o sursă importantă de fibre, cu impact major asupra sănătății.
Anghinarea, căci despre ea este vorba, este o plantă perenă, cu o culoare variind de la verde-murdar la brun. Deși nu este o prezență constantă în alimentație, ar trebui, având în vedere că este bogată în substanțe nutritive, fiind una dintre cele mai bune surse de fibre din lume. De asemenea, anghinarea acționează asupra celulei hepatice și a metabolismului hepatic, se arată în lucrarea Plantele medicinale de la A la Z.
O singură ”floare” are 7 grame de fibre. În funcție de modul în care este gătită anghinarea poate pendula între gustul de pământ, țelină, sparanghel, dovlecel, avocado, mazăre sau varză de Bruxelles.
O porție de 100 grame de anghinare crudă conține:
- calorii 47
- carbohidrați 10,51 grame
- proteine 3,27 grame
- fibre 5,4 grame
- folați 17% din Doza Zilnică Recomandată (DZR)
- niacină (vitamina B3) 6,5% DZR
- acid pantotenic (vitamina B5) 7% DZR
- piridoxină (vitamina B6) 9% DZR
- riboflavina (vitamina B2) 5% DZR
- tiamina (vitamina B1) 6% DZR
- vitamina A 0,5% DZR
- vitamina C 20% DZR
- vitamina E 1% DZR
- vitamina K 12% DZR
- sodiu 6% DZR
- potasiu 8% DZR
- calciu 4% DZR
- cupru 27% DZR
- fier 16% DZR
- magneziu 15% DZR
- mangan 11% DZR
- fosfor 13% DZR
- seleniu sub 0,5% DZR
- zinc 4,5% DZR
- alfa și beta-caroten, beta-crypto-xantină și luetină-zeaxantină.
Vezi și: Actriță, după diagnosticarea cu scleroză multiplă: Mi-aș fi dorit să fi fost atentă
Anghinarea este frecvent citată ca fiind un superaliment, în parte datorită nivelului ridicat de antioxidanți. Studiile arată o serie de beneficii dovedite și potențiale pentru sănătate a acestei plante.
Anghinarea controlează tensiunea arterială. Hipertensiunea arterială este unul dintre factorii de risc pentru bolile de inimă și de accident vascular cerebral. Un studiu a arătat că sucul din frunze de anghinare a ajutat la reglarea tensiunii pentru persoanele cu tensiune arterială ușor ridicată. Deși studiile sunt încă în stadii incipiente, cercetătorii cred că nivelul ridicat de potasiu poate fi un factor care contribuie în acest sens, arată WebMd.
Anghinarea îmbunătățește sănătatea ficatului. Mai multe studii mici au arătat că anghinarea poate îmbunătăți funcția hepatică în cazul persoanelor care suferă de ficat gras non-alcoolic, mai arată sursa menționată anterior.
Legat de sănătatea ficatului, anghinarea acționează la nivelul celulei hepatice, cu efect hepatoprotector și hepatoregenerator datorat:
- stimulării regenerării țesutului hepatic
- stimulării irigării intrahepatice
- creșterii numărului de hepatocite binucleare
- creșterii conținutului în ARN
- stimulării mitozei.
Anghinarea reduce colesterolul. Conținutul de fibre din anghinare ajută la scăderea nivelului colesterolului ”rău”. Metabolismul hepatic intervine eficient în biochimia secvenței lipidice:
- stimulează eliminarea colesterolului prin bilă
- crește coeficientul colesterolului ”bun”/colesterolului ”rău”
- inhibă oxidarea colesterolului ”rău”.
Anghinarea acționează la nivelul colerezei:
- reduce concentrația intrahepatică a colesterolului
- stimulează secreția biliară
- fluidifică bila
- are un efect anticolestatic.
Anghinarea ajută sistemul digestiv. Consumul de anghinare poate sprijini sistemul digestiv. Tot cu ajutorul fibrelor, anghinarea ajută la atenuarea constipației și la reducerea riscului de cancer de colon prin împiedicarea absorbției compușilor toxici din alimente. De asemenea, anghinarea este eficientă și în cazul sindromului de colon iritabil, o afecțiune ce vine la ”pachet„ cu dureri de stomac, crampe, diaree, balonare, constipație și flatulență.
Anghinarea reglează glicemia. Anghinarea și extractul de frunze de anghinare poate ajuta la scăderea nivelului de zahăr din sânge.
Un studiu efectuat pe 39 de adulți supraponderali a constatat că consumul de fasole boabe și extract de anghinare zilnic, timp de două luni, a redus nivelul de zahăr din sânge, în comparație cu lipsa suplimentării.
Un alt studiu de mici dimensiuni a indicat faptul că anghinarea fiartă și consumată la o masă a redus nivelul de zahăr din sânge și de insulină la 30 de minute după masă. De subliniat că acest efect a fost observat doar la adulții sănătoși care nu aveau sindrom metabolic, arată Healthline.
Sindromul metabolic reprezintă o categorie de boli care se produc împreună și care cresc riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.
Sindromul metabolic se referă la prezența a cel puțin trei dintre următoarele afecțiuni: hipertensiunea arterială, toleranța scăzută la glucoză, excesul de grăsime ponderală în jurul taliei, nivelurile peste măsură ale trigliceridelor și scăzute ale colesterolului bun.
Prezența doar a uneia dintre aceste afecțiuni este totuși un semnal de alarmă, existând un risc mai mare de boală severă, iar în cazul în care sunt dezvoltate mai multe afecțiuni din categoria bolilor metabolice, riscul de complicații, precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, este și mai mare.
În cazul în care ați fost diagnosticat cu una sau mai multe afecțiuni din categoria bolilor metabolice, modificările stilului de viață, prin adoptarea unei diete echilibrate și o activitate fizică mai intensă sunt primele lucruri pe care medicul vi le poate recomanda. De altfel, tocmai adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot face posibilă eliminarea completă a factorilor de risc, notează WebMD.
Simptomele și cauzele sindromului metabolic
Cel mai vizibil simptom al sindromului metabolic este circumferința abdominală mare, iar dacă glicemia este crescută, persoana va prezenta semnele și simptomele diabetului, adică senzația crescută de sete, urinările frecvente, oboseala, vederea încețoșată.
Citește mai departe AICI.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
Cel mai simplu truc pentru a scăpa de balonare în 10 minute. De ce trebuie să ții cont.
Suplimentele alimentare sunt asociate cu riscuri hepatice.
