Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Boala Alzheimer are aspecte de boală autoimună, potrivit unor studii recente.
Alzheimer, tulburarea neurodegenerativă, de tip demență, este boala ce afectează gândirea, comportamentul și memoria. De altfel, această afecțiune este o provocare pentru oamenii de știință, cursa pentru căutarea unui leac devenind din ce în ce mai competitivă și mai controversată, iar în ultimii ani au existat mai multe controverse importante.
Dacă în urmă cu câteva luni, studiile arătau că dezvoltarea bolii Alzheimer poate provoca o supraîncălzire gravă a celulelor, boala fiind caracterizată prin faptul că proteinele amiloid-beta și tau se aglomerează în creier și distrug celulele, provocând contracția creierului, acum, noi studii oferă o altă perspectivă asupra acestei afecțiunii de care încep să sufere și adulții mai tineri, chiar de 60 de ani.
Vezi și: Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer
Astfel, cele mai recente date arată că beta-amiloidul nu este o proteină produsă în mod anormal, ci o moleculă care apare în mod normal, mai mult, care face parte din sistemul imunitar al creierului, notează Science Alert, care citează o nouă teorie privind boala Alzheimer, dezvoltată în cadrul Universității Health NetWork din Toronto.
Cercetătorii susțin că în momentul în care are loc un traumatism cerebral sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul este un factor-cheie la răspunsul imunitar global al creierului.
Iar aceasta pare să fie o problemă importantă, pentru că sunt asemănări izbitoare între moleculele de grăsime care alcătuiesc membranele bacteriilor și cele ale celulelor cerebrale, iar beta-amiloidul nu poate face diferența între cele două și atacă, în mod eronat, celulele pe care ar trebui să le protejeze.
Acest fapt duce la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor cerebrale, care culminează cu demența. Iar tocmai acest atac greșit al sistemului imunitar asupra creierului i-a determinat pe cercetători să considere că boala Alzheimer este o boală autoimună.
Sistemul imunitar este format din organe și celule menite să protejeze organismul de bacterii, paraziți, virusuri și celule canceroase. O boală autoimună este rezultatul faptului că sistemul imunitar atacă în mod eronat corpul în loc să îl protejeze.
Bolile autoimune pot afecta multe tipuri de țesuturi și aproape orice organ din corpul uman, acestea manifestându-se prin simptome variate, inclusiv durere, oboseală, erupții cutanate, dureri de cap, amețeli.
Lista bolilor autoimune cuprinde bolile autoimune de:
- piele (psoriazis, dermatomiozită),
- neurologice (sindromul Guillain-Barre, scleroza multiplă),
- reumatice și articulare (artrita reumatoidă, artrita psoriazică, lupus eritematos sistemic),
- endocrine (boala Graves, tiroidita Hashimoto),
- ale tractului digestiv (boala Crohn, boala celiacă, colita ulcerativă).
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Deși asociată adulților în vârstă, ultimele date arată o scădere a vârstei chiar și până la 60 de ani, iar un tratament concret pentru aceasta nu există, cercetătorii căutând încă să înțeleagă pe deplin mecanismul și astfel să descopere un tratament eficient.
Prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, a explicat la Antena 3, care sunt factorii de risc, cum se manifestă ”boala uitării”; dar și care este zona de pe glob unde incidența cazurilor de Alzheimer este redusă, fapt ce poate crea un ”tipar” în sensul prevenției.
”În momentul de față, această boală cumplită, boala uitării cum a fost descrisă afectează sigur 35 de milioane de oameni, cazuri diagnosticare la nivel mondial, iar numărul lor este în continuă creștere. Ca simptom, toată lumea știe, uitarea este problema, memoria.
Se întâmplă ceva în creierașul nostru, încă nu s-a găsit un medicament perfect, ca penicilina la pneumonie, nu s-a găsit ca să reușești să vindeci, și atunci totul este să te lupți ca să previi”, a declarat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Cum poate fi prevenită boala Alzheimer
Momente de uitare avem cu toții de-a lungul vieții, însă nu toate sunt considerate semnale de alarmă. ”Au început tot felul de elemente de prevenire și s-a constatat că sunt zone, în această luptă, care nu fac Alzheimer sau cazurile sunt foarte rare. Citește mai departe AICI.
Vezi și: 7 jocuri care te scapă de demență. Le poți juca chiar de pe telefon
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.