Alzheimer, progresia bolii din cauza celulelor imune care clachează. Posibil tratament identificat
Cercetătorii au descoperit că celulele imune din microglia dacă nu își fac treaba - adică nu protejează neuronii de deteriorare - pot fi legătura dintre modificările cerebrale timpurii și cele...
Cu ani înainte de apariția simptomelor bolii Alzheimer, două tipuri de proteine dăunătoare se acumulează, silențios, în creier: beta amiloid și tau. Se acumulează în primul rând nișe de amiloid, dar tau este deosebit de nociv. Ori de câte ori apar depozite de proteine tau, țesutul cerebral moare, declanșând confuzia și pierderea de memorie care sunt semnele distinctive ale bolii Alzheimer.
Când celulele imune ale creierului eșuează
Acum, cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității din St. Louis au descoperit că legătura dintre cele două proteine poate sta în celulele imune ale creierului, care se dizolvă in aglomerari de amiloid. Atunci când celulele imune eșuează, aglomerări amiloid, sau placi, rănesc neuronii din apropiere și creează un mediu toxic care accelerează formarea și răspândirea de încărcături tau.
Constatările, care au fost făcute în laborator, la șoareci și la oameni, au fost publicate pe 24 iunie în jurnalul Nature Neuroscience. Acestea sugerează că întărirea activității unor astfel de celule imune - cunoscută sub numele de microglia - ar putea încetini sau opri proliferarea depozitelor de tau și ar putea întârzia sau preveni demența Alzheimer.
„Cred că am găsit o legătură potențială între amiloid și tau pe care oamenii au căutat-o de foarte mult timp", a spus autorul principal dr David Holtzman, profesor și șeful Departamentului de Neurologie. „Dacă s-ar putea rupe această legătură la persoanele care au o depunere amiloidă, dar sunt încă sănătoase cognitiv, s-ar putea opri progresia bolii înainte ca oamenii să dezvolte probleme cu gândirea și memoria".
În timp ce formarea de plăci amiloid și lanțuri tau au fost recunoscute ca pași cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer, cercetătorii s-au luptat pentru a stabili relația dintre cele două. Prin ele însele, plăcile de amiloid nu cauzează demență. Mulți oameni de peste 70 de ani au niște plăci de amiloid în creierul lor, inclusiv unii care au mintea la fel de ascuțită ca oricând. Dar prezența plăcilor de amiloid pare să ducă inexorabil la formarea de lanțuri tau - adevaratul „ticălos" în Alzheimer - și, până acum, nu a fost clar cum amiloidul determină patologia tau.
O mutație genetică favorizează evoluția bolii
Holtzman și colegii săi bănuiau că microglia ar putea fi legătura. O mutație rară într-o gena denumită TREM2 lasă oamenii cu o microglia slabă și ineficientă și, de asemenea, crește de două ori până la patru ori riscul de a dezvolta Alzheimer.
La șoareci cu microglia ineficientă, mai multe structuri asemănătoare tau se formează în apropierea plăcilor de amiloid decât la șoareci cu microglia funcțională. Experimentele ulterioare au arătat că microgliile formează în mod normal o capă peste plăcile de amiloid, care limitează toxicitatea acestora față de neuronii din apropiere. Atunci când celulele din microglia nu reușesc să-și facă treaba, neuronii suportă mai multe daune, creând un mediu care favorizează formarea de leziuni asemănătoare cu tau.
Mai mult, cercetătorii au arătat că persoanele cu mutații TREM2 care au murit cu boala Alzheimer au avut mai multe structuri asemănătoare tau în apropierea plăcilor lor de amiloid, decăt persoanele care au murit cu Alzheimer, dar nu au aveau mutația genetică.
„Chiar dacă ne-am uitat la creierul oamenilor la sfârșitul procesului Alzheimer, mai degrabă decât la început, la fel ca la șoareci, am văzut același fel de schimbări: mai multe lanțuri tau în vecinătatea plăcilor de amiloid", a spus dr. Holtzman. „Aș specula că la persoanele cu mutații TREM2, tau se acumulează și apoi se răspândește mai repede, iar acești pacienți dezvoltă mai repede probleme cu pierderea memoriei și gândirea, deoarece au mai multe dintre acele lanțuri inițiale de tau".
Inversa ar putea fi de asemenea adevărată și benefică, a spus dr. Holtzman. Întărirea microgliilor ar putea încetini răspândirea lanțurilor și prevenirea declinului cognitiv. Medicamente care sporesc activitatea microgliilor prin activarea TREM2 sunt deja în curs de dezvoltare. În curând, poate fi posibil să fie identificate persoanele care au acumulări de amiloid dar care încă nu au simptome cognitive folosind un test de sânge simplu. Pentru astfel de oameni, medicamentele care distrug legătura dintre amiloid și tau ar putea avea potențialul de a opri dezvoltarea bolii Alzheimer.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Orele în care ești mai predispus la AVC
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Alimentele care îți distrug creierul
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
