O schimbare majoră în modul în care sunt clasificate alimentele ar putea transforma fulgii de tărâțe, considerați de decenii o alegere „sănătoasă” la micul dejun, într-un produs încadrat la categoria „nesănătos”.
Autoritățile din Marea Britanie lucrează la modernizarea modelului de profilare nutrițională (NPM), instrumentul care stabilește dacă un aliment este considerat sănătos sau nesănătos.
Noua abordare ar urma să includă nu doar zahărul adăugat, ci și așa-numitele „zaharuri libere” rezultate din procese naturale sau tehnologice, chiar dacă nu sunt adăugate direct ca îndulcitori.
Scopul declarat este de a alinia criteriile la recomandările nutriționale actuale și de a reduce consumul total de zahăr în populație, conform The Guradian.
Fulgii de tărâțe sunt percepuți în mod tradițional ca o alegere bogată în fibre și benefică pentru digestie. Totuși, multe produse din această categorie conțin ingrediente precum extracte de amidon sau glucoză obținută din procese industriale, utilizate pentru a îmbunătăți gustul.
În noul sistem propus, aceste surse de zahăr ar putea contribui la încadrarea produsului în categoria HFSS („high in fat, salt or sugar”, bogat în grăsimi, sare sau zahăr), chiar dacă profilul nutrițional general rămâne relativ echilibrat.
Această schimbare ridică întrebări importante despre modul în care sunt evaluate alimentele considerate „sănătoase” de consumatori.
Conceptul de „zaharuri libere” include nu doar zahărul adăugat în mod explicit, ci și zaharurile eliberate din structura alimentelor în timpul procesării.
Această definiție extinsă ar putea modifica radical modul în care sunt evaluate cerealele pentru micul dejun, smoothie-urile sau produsele considerate „naturale”, dar procesate industrial.
Specialiștii în nutriție susțin că această abordare ar putea oferi o imagine mai realistă asupra impactului metabolic al alimentelor, dar industria alimentară avertizează că ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor.
Compania Kellanova, fostă Kellogg Company, una dintre cele mai mari producătoare de cereale pentru mic dejun, avertizează că noile reguli ar putea afecta produsele reformulate pentru a fi mai sănătoase.
Directorul general Dean O’Brien a declarat că, în ultimul deceniu, compania a redus semnificativ conținutul de zahăr și sare din produsele sale, iar în prezent multe dintre cerealele vândute sunt deja încadrate ca opțiuni sănătoase în sistemul actual.
Potrivit acestuia, noile criterii ar putea duce la reclasificarea unor produse bogate în fibre, precum fulgii de tărâțe, în categoria alimentelor mai puțin sănătoase, în ciuda profilului lor nutrițional considerat benefic.
Reprezentanții industriei avertizează că schimbarea ar putea descuraja inovația și investițiile în reformularea alimentelor.
Guvernul britanic susține că actualul model nutrițional are aproape două decenii și nu mai reflectă știința alimentației moderne.
Un purtător de cuvânt a explicat că noul sistem mută accentul de la „zaharurile totale” la „zaharurile libere” și încurajează consumul de alimente bogate în fibre, considerate esențiale pentru sănătatea digestivă.
În plus, autoritățile analizează aplicarea noilor criterii și în reglementarea publicității alimentare, cu scopul de a reduce expunerea copiilor la produse considerate dezechilibrate nutrițional.
Discuțiile despre cerealele de mic dejun nu sunt noi. Analize mai vechi au arătat că unele produse considerate „light” sau „sănătoase” pot avea niveluri de zahăr comparabile cu deserturile.
De-a lungul timpului, mai multe studii au atras atenția că percepția consumatorilor nu reflectă întotdeauna realitatea nutrițională, mai ales în cazul produselor intens procesate.
Dacă noile reguli vor fi adoptate, etichetele alimentare din Marea Britanie ar putea suferi modificări semnificative, influențând inclusiv publicitatea și poziționarea produselor pe piață.
Pentru consumatori, schimbarea ar putea însemna o redefinire a ideii de „mic dejun sănătos”, cu accent mai mare pe compoziția reală a alimentelor și mai puțin pe imaginea lor comercială.
În același timp, experții avertizează că tranziția va necesita educație nutrițională suplimentară, pentru a evita confuziile legate de noile clasificări.
