Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Anxietatea este asociată cu o rată crescută de progresie de la afectarea cognitivă ușoară la boala Alzheimer, potrivit unui studiu prezentat la reuniunea anuală a Societății de Radiologie din America de Nord...
Boala Alzheimer reprezintă o criză majoră de sănătate publică la nivel mondial. Numărul deceselor cauzate de boală e mai mult decât dublu decât era în 2000 și afecțiunea este considerată, în prezent, ca fiind a cincea cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani din SUA.
Mulți oameni care ajung să aibă Alzheimer suferă mai întâi de tulburări cognitive ușoare, o scădere a abilităților cognitive, cum ar fi memoria și abilitățile de gândire, care sunt mai rapide decât sunt în mod normal odată cu îmbătrânirea. Anxietatea a fost observată frecvent la pacienții cu insuficiență cognitivă ușoară, deși rolul său în progresia bolii nu era bine înțeles.
„Știm că pierderea volumului în anumite zone ale creierului este un factor care prezice progresia bolii Alzheimer”, a declarat dr Maria Vittoria Spampinato, profesor de radiologie la Universitatea Medicală din Carolina de Sud (MUSC) din Charleston, autorul principal al acestui nou studiu (link direct materiale) care analizează legătira dintre anxietate și Alzheimer. „În acest studiu, am vrut să vedem dacă anxietatea a avut un efect asupra structurii creierului sau dacă efectul anxietății a fost independent de structura creierului în favoarea progresului bolii”.
Grupul de studiu a inclus 339 de pacienți, cu vârsta medie de 72 de ani, din cohorta Inițiativa 2 de Neuroimagistică a Bolii Alzheimer. Fiecare persoană a avut un diagnostic de bază al afectării cognitive ușoare; 72 au progresat la boala Alzheimer, în timp ce 267 au rămas stabile.
Cercetătorii au făcut RMN-uri cerebrale pentru a determina volumele de bază ale hipocampului și ale cortexului entorhinal, două zone importante pentru formarea amintirilor. De asemenea, au testat prezența alelei ApoE4, cel mai răspândit factor de risc genetic pentru boala Alzheimer. Anxietatea a fost măsurată prin sondaje clinice stabilite.
Cum era de așteptat, pacienții care au progresat la boala Alzheimer au avut volume semnificativ mai mici în hipocampus și în cortexul entorhinal și o frecvență mai mare a ApoE4. În special, însă, cercetătorii au descoperit că anxietatea a fost asociată independent cu declinul cognitiv.
„Pacienții cu insuficiență cognitivă ușoară, cu simptome de anxietate, au dezvoltat boala Alzheimer mai repede decât persoanele fără anxietate, indiferent dacă au avut un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer sau pierderea volumului creierului”, a declarat primul autor al studiului, Jenny L. Ulber, student la medicină la MUSC.
Legătura dintre simptomele de anxietate și o progresie mai rapidă către boala Alzheimer reprezintă o oportunitate pentru îmbunătățirea screening-ului și gestionării pacienților cu insuficiență cognitivă ușoară timpurie, au spus cercetătorii.
„Trebuie să înțelegem mai bine asocierea dintre tulburările de anxietate și declinul cognitiv”, a spus dr. Spampinato. „Nu știm încă dacă anxietatea este un simptom - cu alte cuvinte, memoria lor se înrăutățește și devin anxioase - sau dacă anxietatea contribuie la declinul cognitiv. Dacă am putea în viitor să constatăm că anxietatea este factorul care provocă de fapt progresia, atunci ar trebui să analizăm mai temeinic tulburările de anxietate la vârstnici”.
„Persoanele de vârstă mijlocie și persoanele în vârstă cu un nivel ridicat de anxietate pot beneficia de intervenție, fie că este vorba de terapie comportamentală farmacologică sau cognitivă, cu scopul de a încetini declinul cognitiv”, a adăugat Ulber.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%