Apneea obstructivă de somn a fost asociată cu declinul cognitiv prematur. Ce alte riscuri sunt în urma celei mai frecvente tulburări de somn.
Apneea în somn este o tulburare de somn potențial gravă în care respirația se oprește și începe în mod repetat. Aceasta se manifestă cu sforăit deranjant, atât pentru persoana care suferă de apnee în somn, cât și pentru partener, dar și oboseală după o noapte dormită în întregime.
Apneea în somn este de mai multe tipuri, astfel:
- apneea obstructivă de somn, care este cea mai comună formă și care apare atunci când mușchii gâtului se relaxează și blochează fluxul de aer în plămâni
- apneea centrală de somn, care apare atunci când creierul nu trimite semnalele adecvate pentru mușchii care controlează respirația
- apneea centrală a somnului apărută în urma tratamentului, cunoscută și sub numele de apnee complexă a somnului, care apare atunci când cineva are apneea obstructivă de somn, diagnosticată în urma unui studiu al somnului și care se transformă în apnee centrală de somn, când pacientul se află sub tratament, notează Mayo Clinic.
Vezi și: Cele șase lucruri surprinzătoare care îți pot declanșa migrene. Cum le poți evita
Un studiu restrâns a arătat că apneea obstructivă de somn, pe lângă durerea de cap, somnul întrerupt și sforăitul puternic, poate avea și alte complicații, precum declinul cognitiv la o vârstă prematură, arată Science Alert.
Deși poate fi tratată, prin dispozitive speciale sau chirurgical, apneea obstructivă de somn este considerată o condiție medicală serioasă care vine cu un risc crescut de complicații, precum bolile de inimă.
Apneea obstructivă de somn a fost asociată de mult timp cu probleme cognitive, probleme psihiatrice, inclusiv depresia, și boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Cu toate acestea, ceea ce nu a fost clar este dacă acestea sunt cauzate de apneea obstructivă de somn sau de unele dintre problemele medicale legate de apneea obstructivă de somn.
”Am arătat o funcționare executivă și o memorie visuospațială mai slabe și deficite în vigilență, atenție susținută și control psihomotor și al impulsurilor la bărbații cu apnee obstructivă de somn.
Cele mai multe dintre aceste deficite fuseseră atribuite anterior comorbidităților.
De asemenea, am demonstrat pentru prima dată că apneea obstructivă de somn poate provoca deficite semnificative în cogniția socială”, spune neuropsihiatrul Ivana Rosenzweig de la King's College London din Marea Britanie, potrivit sursei menționate.
La acest studiu mic au participat 27 de bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 70 de ani, diagnosticați cu forme medii și severe de apnee obstructivă de somn și fără comorbidități, adică alte probleme de sănătate sau boli care pot fi sau nu legate de apneea obstructivă de somn.
De asemenea, alți 7 bărbați potriviți pentru vârstă, indice de masă corporală și educație, dar nu și pentru apnee obstructivă de somn au fost folosiți ca grup de control.
Astfel, în cadrul testelor cognitive, cei cu apnee obstructivă de somn au obținut scoruri mai mici decât grupul de control în ceea ce privește atenția susținută, funcționarea executivă, memoria de recunoaștere vizuală pe termen scurt și recunoașterea socială și emoțională.
Mai mult decât atât, cu cât tulburarea de somn era mai severă, cu atât scorurile erau mai slabe în comparație cu grupul de control.
În plus, faptul că acești participanți la studiu nu au avut alte probleme de sănătate, ceea ce este ”rar” la persoanele cu apnee obstructivă de somn, potrivit cercetătorilor, sugerează că declinul cognitiv observat în cadrul testelor este cauzat de apneea obstructivă de somn și nu altor cauze.
Anterior, această deteriorare cognitivă fusese atribuită altor afecțiuni, precum hipertensiunea arterială sau diabetul de tip 2.
”Descoperirile noastre sugerează că procesele distincte, determinate de apneea obstructivă de somn, pot fi suficiente pentru ca schimbările cognitive să apară încă de la vârsta mijlocie, la persoane altfel sănătoase”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată în Frontiers in Sleep.
Apneea obstructivă de somn este asociată cu schimbări la nivelul fluxului sanguin către creier, inflamații ale creierului și, desigur, somn întrerupt. De altfel, problemele legate de cantitatea și calitatea somnului au fost îndelung asociate cu un risc crescut de a dezvolta probleme cognitive.
La nivel mondial, aproximativ un miliard de persoane suferă de apneea obstructivă de somn, arată Online Library. În ultimele patru decenii, obezitatea, principalul factor de risc pentru apneea obstructivă de somn, a crescut în proporție frapantă la nivel mondial. În ultimii 5 ani, Organizația Mondială a Sănătății estimează că obezitatea globală afectează aproape două miliarde de adulți. Un al doilea factor de risc major pentru apneea obstructivă de somn este vârsta înaintată.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
