O simplă căzătură sau un semnal de avertizare. Ce spun studiile despre declinul cognitiv și căderi. Un potențial semn al demenței

Un studiu recent indică faptul că vârstnicii care suferă o cădere prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență, subliniind importanța monitorizării cognitive după...
Un nou studiu a constatat că adulții în vârstă care au suferit o căzătură prezintă un risc cu 21% mai mare de a fi diagnosticați cu demență.
Cauza acestei constatări este neclară, deoarece rămâne neclar dacă căderea a avut loc din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a evaluat datele Medicare de la aproape 2,5 milioane de adulți cu vârsta peste 66 de ani care au fost spitalizați sau au vizitat camera de urgență din cauza unei leziuni între 2014 și 2015. După un an, 10,6% dintre participanții care au căzut au fost diagnosticați cu demență, în timp ce doar 6,1% dintre pacienții cu alte leziuni au dezvoltat demență.
Asocierea dintre cădere și diagnosticul de demență a fost mai mare în cazul celor care au fost internați în spital pentru rănirea lor, comparativ cu cei care au vizitat doar camera de urgență.
În plus, aproximativ 22% dintre participanții la studiu fuseseră internați într-un azil de bătrâni în anul anterior accidentării lor, ceea ce face ca acest grup să aibă mai multe șanse de a suferi o căzătură decât alte leziuni.
Studiul a descoperit o relație bidirecțională între căderi și demență. Riscul mai mare de demență după cădere poate indica o demență nediagnosticată la momentul accidentului. 11% din noile cazuri de demență diagnosticate în timpul studiului au apărut în timp ce pacientul era spitalizat, ceea ce sugerează că acesta avea probabil demență în momentul în care a căzut.
Chiar dacă nu aveau o demență activă în momentul accidentului, este posibil ca aceste persoane în vârstă care au căzut să fi avut tulburări cognitive ușoare, o afecțiune care precede adesea boala Alzheimer și demența.
Foto: Freepik @wosunan
Cercetările sugerează că insuficiența cognitivă ușoară poate crește riscul unei persoane de a cădea. Este posibil ca persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară sau declin cognitiv timpuriu să nu aibă încă simptome fizice vizibile, dar să se confrunte deja cu probleme subtile legate de echilibru, luarea deciziilor sau atenție.
Căderile ar putea provoca, de asemenea, probleme cognitive, ducând la leziuni cerebrale care accelerează declinul cognitiv. Studiul nu poate separa definitiv dacă căderea s-a produs din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege relația exactă dintre căderi și demență.
Screeningul cognitiv și prevenirea căderilor sunt cruciale pentru adulții în vârstă, deoarece riscul de cădere crește în jurul vârstei de 65 de ani. Unele medicamente pot crește riscul de cădere, de aceea este important ca persoanele în vârstă să ceară medicului sau farmacistului să le revizuiască lista de medicamente.
Exercițiile fizice regulate, siguranța la domiciliu și activitatea mentală pot contribui, de asemenea, la reducerea riscului de cădere și la menținerea sănătății creierului.
Dacă are loc o cădere, adulții în vârstă ar trebui să ia în considerare efectuarea unui screening cognitiv, mai ales dacă au fost spitalizați sau aduși la camera de urgență.
Evaluarea memoriei, a atenției și a procesului decizional după o cădere poate identifica semnele timpurii ale problemelor cognitive înainte ca acestea să evolueze. Cu toate acestea, aceste screening-uri pot fi dificil de organizat din cauza constrângerilor de timp, a lipsei de furnizori de îngrijire primară și a lipsei accesului la geriatri.
În prezent, screeningul cognitiv pentru adulții în vârstă care se confruntă cu o cădere nu este o practică de rutină, dar rezultatele studiului pot încuraja clinicienii să monitorizeze sănătatea cognitivă.
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.