Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Regiuni ale creierului au fost identificate într-un studiu ca fiind asociate cu faptul că unii oameni sunt stângaci. Cercetarea s-a făcut la Oxford.
Creier, stângaci. Cercetători de la Universitatea Oxford au descoperit că abilitatea de a fi dreptaci se "vede" în anumite regiuni ale creierului. Ei au asociat diferențele genetice dintre dreptaci și stângaci cu conexiunile dintre zonele creierului legate de limbaj. E cunoscut că genele joacă un rol parțial în determinarea faptului de a fi stângaci sau dreptaci - studiile asupra gemenilor au estimat că 25% din această capacitate e pusă pe seama genelor, însă nu s-a dovedit pe populația generală.
Consiliul de Cercetări Medicale - parte a cercetării și inovării din Marea Britanie - și Centrul Wellcome pentru Neuroimagistică Integrativă de la Universitatea din Oxford au finanțat cercetarea. Aceasta a fost publicată în revista Brain. O găsiți AICI.
Noul studiu a identificat unele dintre variantele genetice asociate stângaciului în urma analizei genomilor a aproximativ 400.000 de oameni de la UK Biobank, care au inclus 38.332 de stângaci. Dintre cele patru regiuni genetice pe care le-au descoperit, trei dintre acestea au fost asociate cu proteine implicate în dezvoltarea și structura creierului. În special, aceste proteine au fost legate de microtubuli, care fac parte din citoschelet (interiorul celulelor) și care ghidează construcția și funcționarea celulelor din corp, se explică pe medicalxpress.
Folosind imagini cerebrale detaliate de la aproximativ 10.000 dintre participanți, cercetătorii au descoperit că aceste efecte genetice au fost asociate cu diferențele de structură a creierului în tracturile de materie albă, care conțin citoscheletul creierului.
Cercetătorul Akira Wiberg, coleg al Consiliului de Cercetări Medicale de la Universitatea din Oxford, care a efectuat analizele, susține că aproximativ 90% dintre oameni sunt dreptaci și asta ar fi fost cazul de cel puțin 10.000 de ani.
"Am descoperit că la participanții stângaci zonele de limbaj ale părților stângi și drepte ale creierului comunică între ele într-un mod mai coordonat. Acest lucru ridică posibilitatea intrigantă pentru cercetările viitoare că stângacii ar putea avea un avantaj atunci când este vorba de îndeplinirea sarcinilor verbale, dar trebuie amintit că aceste diferențe au fost văzute doar ca medii pentru un număr foarte mare de oameni și nu toți stângacii vor fi similari", dezvăluie Akira Wiberg.
Unul dintre autorii studiului, profesorul Gwenaëlle Douaud de la Centrul Wellcome pentru Neuroimagistică Integrativă de la Universitatea din Oxford, apreciază că multe animale prezintă asimetrie stânga-dreapta în dezvoltarea lor cum ar fi cochiliile de melc.
„Pentru prima dată la om, am reușit să stabilim că aceste diferențe de citoschelet asociate mâinii sunt de fapt vizibile în creier. Știm de la alte animale, cum ar fi melcii și broaștele, că aceste efecte sunt cauzate de evenimente ghidate din punct de vedere genetic foarte timpurii, astfel încât aceasta crește posibilitatea tentantă ca marcajele viitoarei dezvoltări a mâinii să înceapă să apară în creierul pântecelui", mai precizează acesta.
Cercetătorii au mai descoperit corelații între regiunile genetice implicate în stângaci și o șansă ușor mai mică de a avea boala Parkinson, dar o șansă ușor mai mare de a avea schizofrenie. Însă, oamenii de știință au subliniat că aceste legături corespund doar unei diferențe foarte mici în numărul real de persoane cu aceste boli și sunt corelative, astfel încât acestea nu prezintă cauză și efect. Studii viitoare vor lămuri lucrurile în ce privește aceste corelații.
"Am demonstrat că a fi stângaci este o consecință a biologiei dezvoltării creierului, condusă în parte de interacțiunea complexă a multor gene. Face parte din tapiseria bogată a ceea ce ne face oameni", apreciază Dominic Furniss, unul dintre autorii studiului, profesor la Departamentul Nuffield de Ortopedie, Reumatologie și Științe Musculo-Scheletice de la Universitatea din Oxford.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.