Deficitul pe care nu-l descoperă nicio analiză. Ce efecte grave poate să aibă
Deficitul de acid gamma-aminoburitic (GABA), un mesager chimic găsit în creier, nu poate fi descoperit prin nicio analiză. Lipsa lui din creier poate avea efecte...
Deficitul de GABA nu este un deficit recunoscut, cum ar fi deficitul de vitamina D sau calciu, pe care îl puteți testa și corecta cu un supliment de GABA. GABA este un mesager chimic foarte important în creier și trebuie făcute mai multe cercetări pentru a afla dacă suplimentele GABA ar putea aduce beneficii persoanelor cu afecțiuni legate de anxietate, stres și somn.
Ce este GABA?
GABA este un acronim pentru acidul gamma-aminobutiric, un aminoacid găsit în creier. În creier, GABA servește ca principal neurotransmițător inhibitor. (Un neurotransmițător este un mesager chimic în creier.) Principalul mesaj al GABA este de a încetini unele activități ale creierului. Am putea să ne gândim la el ca la un tranchilizant natural.
Nivelurile scăzute de GABA din creier pot juca un rol în tulburările de stres, tulburările de anxietate și tulburările de somn, cum ar fi insomnia. GABA este produs în mod natural în creier, dar este prezent și în unele alimente și în bacterii. Suplimentele de GABA au fost produse din bacterii fermentatoare. Deoarece ideea unui calmant natural al creierului este atrăgătoare, suplimentele sunt disponibile pe scară largă și pretind că ajută oamenii să doarmă și să reducă stresul sau anxietatea.
Suplimentele GABA funcționează?
Păprerile sunt încă împărțite. Una dintre principalele probleme este că cercetătorii încă nu sunt siguri dacă GABA poate ajunge chiar de la stomac la creier. Vasele de sânge din creier permit intrarea doar câtorva substanțe. Au joncțiuni strânse pentru a proteja creierul de toxine. Aceasta se numește bariera hematoencefalică. Până în prezent nu au existat dovezi clare că GABA să treacă peste această barieră, deci ar fi greu pentru GABA din alimente sau dintr-un supliment să aibă vreun efect asupra creierului.
Au existat studii privind suplimentele de GABA la om. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru tratamentul anxietății, stresului și insomniei. O revizuire recentă a studiilor la om care au fost bine controlate și au inclus un placebo a fost publicată în revista Frontiers in Neuroscience. Acesta a inclus studii până în 2020. Au fost 14 studii care și-au îndeplinit criteriile de includere. În cele din urmă, concluzia revizuirii a fost că există dovezi limitate pentru stres și dovezi foarte limitate pentru somn.
Cercetătorii cred că unele GABA pot trece prin bariera hematoencefalică sau pot funcționa prin terminații nervoase din intestin care comunică cu creierul, numit acces intestinal-creier. În studiile la om, intervalul de doze pentru somn care ar putea funcționa a fost de 100 până la 300 de miligrame. Pentru stres, intervalul de dozare a fost de 20 până la 100 miligrame. Acestea fiind spuse, nu există suficiente dovezi pentru a stabili o doză sigură sau eficientă pentru GABA. De asemenea, suplimentele nu sunt reglementate de FDA (sau alte autorități în domeniu din Europa sau România), deci nu știți cu adevărat ce luați.
Dar GABA din alimente?
GABA este prezent în mod natural în unele alimente. Acestea includ alimente fermentate, dar se găsește și în ceai, roșii, soia, orez și spanac. Problema cu încercarea de a crește GABA în dietă. este că cantitatea de GABA din suplimente este mult mai mare decât în alimente. De exemplu, pentru a obține o doză egală cu 100 miligrame de supliment, ar trebui să mâncați aproximativ cinci kilograme de spanac. Dacă nu aveți suficient GABA în creier, ar putea duce la simptome precum stres, anxietate sau insomnie. Cu toate acestea, aceste simptome au multe cauze psihologice și fizice, deci ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a le trata cu un supliment.
Nu există teste de sânge pentru a măsura deficiența GABA. Deși pot exista niveluri măsurabile de GABA în sânge, acest nivel nu poate avea nimic de-a face cu GABA din creier. Deocamdată, singura modalitate de a măsura cu precizie GAMA cerebrală este studierea creierului după moarte.
Concluzia deficienței GABA și a suplimentelor GABA este că nu știm suficient. Avem nevoie de mai multe studii. Cel mai bun sfat este să discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți simptome pe care suplimentele GABA pretind că le ajută și să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice suplimente pe cont propriu.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
