Exercițiile fizice și îmbunătățirea funcției cognitive la seniori. Beneficiile pot dura ani de zile

Un studiu recent arată că exercițiile fizice de intensitate ridicată pot îmbunătăți funcționarea hipocampului și sănătatea cognitivă la adulții în...
Un studiu publicat în Aging and Disease a examinat trei niveluri de exerciții fizice în rândul adulților în vârstă sănătoși și modul în care aceste intervenții au afectat funcționarea hipocampului, o zonă a creierului esențială pentru consolidarea memoriei.
Cercetătorii au constatat că participanții care s-au angajat în antrenamente în intervale de intensitate ridicată (HIIT) au înregistrat îmbunătățiri ale funcției hipocampului, pe care le-au păstrat până la cinci ani după începerea intervenției.
Studiul subliniază importanța înțelegerii modului în care exercițiile fizice afectează funcția cerebrală a adulților în vârstă pentru a dezvolta intervenții care întârzie demența sau îmbunătățesc funcția cognitivă.
Cum afectează îmbătrânirea riscul de demență și hipocampul?
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, au loc anumite modificări ale creierului, ceea ce face ca anumite activități, cum ar fi atenția, să fie mai dificile și învățarea de noi abilități mai lentă. De asemenea, persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de demență, ceea ce face ca măsurile preventive și intervențiile să fie mai importante.
Cercetătorii unui studiu notează că vârsta poate afecta hipocampul, o parte esențială a creierului care ajută la procesarea memoriei, luarea deciziilor și transformarea amintirilor pe termen scurt în amintiri pe termen lung.
Boala Alzheimer, un tip comun de demență, afectează, de asemenea, hipocampul. Examinarea modului în care intervențiile afectează această zonă a creierului ar putea fi benefică în abordarea declinului cognitiv la adulții în vârstă și, eventual, în prevenirea demenței.
O caracteristică esențială a demenței la vârsta a treia este declinul în domenii specifice ale funcției cognitive, în special cele legate de învățarea spațială și memorie. Hipocampusul este deosebit de susceptibil la îmbătrânire, existând rapoarte privind scăderea volumului și a conectivității hipocampale în funcție de vârstă.
Dr. Michele Longo, neurolog la Centrul Medical Universitar New Orleans, care nu este autor al studiului, sugerează că răspunsurile biomarkerilor mediate de exercițiu ca predictori pentru îmbunătățirea rezultatelor funcționale ale hipocampului ar putea oferi o măsură cuantificabilă pentru furnizarea unui regim eficient de exerciții fizice.
Exercițiile fizice pot ajuta la îmbunătățirea funcției creierului
Studiul a implicat 194 de participanți cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, care au fost împărțiți în trei grupuri: intensitate scăzută, intensitate medie și intensitate ridicată.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: intensitate scăzută, care a inclus exerciții de întindere, de mișcare și de echilibru; intensitate medie, care a implicat mersul continuu pe bandă rulantă; intensitate ridicată, care a inclus intervale de lucru pe bandă rulantă cu o creștere semnificativă a ritmului cardiac; și intensitate ridicată, care a combinat exerciții aerobe și anaerobe.
Participanții au primit apoi programe de exerciții timp de șase luni, sub supravegherea fiziologilor de exercițiu. Au fost efectuate teste cognitive și ale funcției hipocampului și au fost recoltate probe de sânge pentru informații privind biomarkerii.
Testele cognitive au fost efectuate lunar în timpul intervenției și au fost urmărite cu participanții la fiecare șase luni timp de până la cinci ani.
Foto: Freepik
Cum afectează intensitatea exercițiilor îmbunătățirea cognitivă?
Un studiu a constatat că antrenamentul în intervale de înaltă intensitate (HIIT) poate îmbunătăți semnificativ învățarea spațială dependentă de hipocamp la adulții în vârstă sănătoși. Studiul a constatat că grupul de antrenament cu intervale de intensitate ridicată a prezentat cea mai mare îmbunătățire în evaluările PAL, în timp ce celelalte două grupuri au rămas stabile.
Grupul de antrenament în intervale de intensitate ridicată a avut un volum hipocampal stabil în partea dreaptă, în timp ce celelalte grupuri au înregistrat o scădere în această zonă a creierului.
Grupurile de intensitate mare și medie au avut structuri cerebrale mai bune și o conectivitate funcțională îmbunătățită între mai multe rețele neuronale. Cu toate acestea, la intervalul de 12 luni, îmbunătățirea conectivității funcționale nu a avut loc între perechile de rețele în comparație cu linia de bază în niciunul dintre grupuri.
Modificările anumitor biomarkeri în grupul de antrenament în interval de intensitate ridicată au fost corelate cu îmbunătățirea învățării asociate. Intervențiile de exerciții fizice nu au îmbunătățit memoria de lucru sau recunoașterea emoțională.
Rezultatele sugerează beneficiile potențiale ale exercițiilor fizice asupra creierului, în special pentru cei care se angajează în antrenamente în intervale de intensitate ridicată.
Implicațiile clinice ale studiului ar putea informa intervențiile bazate pe exerciții pentru sănătatea cognitivă la adulții în vârstă, promovând HIIT ca o strategie non-farmacologică pentru a atenua declinul cognitiv legat de vârstă.
Studiul privind intervenția exercițiilor fizice are limitări, inclusiv un număr mic de participanți, criterii de includere și excludere și lipsa unui grup de control sedentar. Cercetările viitoare ar trebui să includă eșantioane mai mari pentru a compara rezultatele.
Studiul a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege impactul exercițiilor fizice asupra memoriei de lucru și diferențele observate în grupul de intervale de intensitate ridicată.
De asemenea, nu este clar dacă metode similare de antrenament în intervale de intensitate ridicată ar produce aceleași rezultate. Dr. Daniel G. Blackmore, de la University of Queensland Brain Institute, a subliniat necesitatea unor intervenții foarte controlate în materie de exerciții fizice, a biomarkerilor ca instrumente de diagnosticare și a factorilor genetici care reglează răspunsul unei persoane la exerciții fizice.
Dr. Blackmore a sugerat că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra acestor domenii pentru a stabili eficacitatea intervențiilor de exerciții fizice și pentru a identifica persoanele care vor răspunde sau nu la acestea.
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.