Exercițiile fizice și îmbunătățirea funcției cognitive la seniori. Beneficiile pot dura ani de zile

Un studiu recent arată că exercițiile fizice de intensitate ridicată pot îmbunătăți funcționarea hipocampului și sănătatea cognitivă la adulții în...
Un studiu publicat în Aging and Disease a examinat trei niveluri de exerciții fizice în rândul adulților în vârstă sănătoși și modul în care aceste intervenții au afectat funcționarea hipocampului, o zonă a creierului esențială pentru consolidarea memoriei.
Cercetătorii au constatat că participanții care s-au angajat în antrenamente în intervale de intensitate ridicată (HIIT) au înregistrat îmbunătățiri ale funcției hipocampului, pe care le-au păstrat până la cinci ani după începerea intervenției.
Studiul subliniază importanța înțelegerii modului în care exercițiile fizice afectează funcția cerebrală a adulților în vârstă pentru a dezvolta intervenții care întârzie demența sau îmbunătățesc funcția cognitivă.
Cum afectează îmbătrânirea riscul de demență și hipocampul?
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, au loc anumite modificări ale creierului, ceea ce face ca anumite activități, cum ar fi atenția, să fie mai dificile și învățarea de noi abilități mai lentă. De asemenea, persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de demență, ceea ce face ca măsurile preventive și intervențiile să fie mai importante.
Cercetătorii unui studiu notează că vârsta poate afecta hipocampul, o parte esențială a creierului care ajută la procesarea memoriei, luarea deciziilor și transformarea amintirilor pe termen scurt în amintiri pe termen lung.
Boala Alzheimer, un tip comun de demență, afectează, de asemenea, hipocampul. Examinarea modului în care intervențiile afectează această zonă a creierului ar putea fi benefică în abordarea declinului cognitiv la adulții în vârstă și, eventual, în prevenirea demenței.
O caracteristică esențială a demenței la vârsta a treia este declinul în domenii specifice ale funcției cognitive, în special cele legate de învățarea spațială și memorie. Hipocampusul este deosebit de susceptibil la îmbătrânire, existând rapoarte privind scăderea volumului și a conectivității hipocampale în funcție de vârstă.
Dr. Michele Longo, neurolog la Centrul Medical Universitar New Orleans, care nu este autor al studiului, sugerează că răspunsurile biomarkerilor mediate de exercițiu ca predictori pentru îmbunătățirea rezultatelor funcționale ale hipocampului ar putea oferi o măsură cuantificabilă pentru furnizarea unui regim eficient de exerciții fizice.
Exercițiile fizice pot ajuta la îmbunătățirea funcției creierului
Studiul a implicat 194 de participanți cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, care au fost împărțiți în trei grupuri: intensitate scăzută, intensitate medie și intensitate ridicată.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: intensitate scăzută, care a inclus exerciții de întindere, de mișcare și de echilibru; intensitate medie, care a implicat mersul continuu pe bandă rulantă; intensitate ridicată, care a inclus intervale de lucru pe bandă rulantă cu o creștere semnificativă a ritmului cardiac; și intensitate ridicată, care a combinat exerciții aerobe și anaerobe.
Participanții au primit apoi programe de exerciții timp de șase luni, sub supravegherea fiziologilor de exercițiu. Au fost efectuate teste cognitive și ale funcției hipocampului și au fost recoltate probe de sânge pentru informații privind biomarkerii.
Testele cognitive au fost efectuate lunar în timpul intervenției și au fost urmărite cu participanții la fiecare șase luni timp de până la cinci ani.
Foto: Freepik
Cum afectează intensitatea exercițiilor îmbunătățirea cognitivă?
Un studiu a constatat că antrenamentul în intervale de înaltă intensitate (HIIT) poate îmbunătăți semnificativ învățarea spațială dependentă de hipocamp la adulții în vârstă sănătoși. Studiul a constatat că grupul de antrenament cu intervale de intensitate ridicată a prezentat cea mai mare îmbunătățire în evaluările PAL, în timp ce celelalte două grupuri au rămas stabile.
Grupul de antrenament în intervale de intensitate ridicată a avut un volum hipocampal stabil în partea dreaptă, în timp ce celelalte grupuri au înregistrat o scădere în această zonă a creierului.
Grupurile de intensitate mare și medie au avut structuri cerebrale mai bune și o conectivitate funcțională îmbunătățită între mai multe rețele neuronale. Cu toate acestea, la intervalul de 12 luni, îmbunătățirea conectivității funcționale nu a avut loc între perechile de rețele în comparație cu linia de bază în niciunul dintre grupuri.
Modificările anumitor biomarkeri în grupul de antrenament în interval de intensitate ridicată au fost corelate cu îmbunătățirea învățării asociate. Intervențiile de exerciții fizice nu au îmbunătățit memoria de lucru sau recunoașterea emoțională.
Rezultatele sugerează beneficiile potențiale ale exercițiilor fizice asupra creierului, în special pentru cei care se angajează în antrenamente în intervale de intensitate ridicată.
Implicațiile clinice ale studiului ar putea informa intervențiile bazate pe exerciții pentru sănătatea cognitivă la adulții în vârstă, promovând HIIT ca o strategie non-farmacologică pentru a atenua declinul cognitiv legat de vârstă.
Studiul privind intervenția exercițiilor fizice are limitări, inclusiv un număr mic de participanți, criterii de includere și excludere și lipsa unui grup de control sedentar. Cercetările viitoare ar trebui să includă eșantioane mai mari pentru a compara rezultatele.
Studiul a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege impactul exercițiilor fizice asupra memoriei de lucru și diferențele observate în grupul de intervale de intensitate ridicată.
De asemenea, nu este clar dacă metode similare de antrenament în intervale de intensitate ridicată ar produce aceleași rezultate. Dr. Daniel G. Blackmore, de la University of Queensland Brain Institute, a subliniat necesitatea unor intervenții foarte controlate în materie de exerciții fizice, a biomarkerilor ca instrumente de diagnosticare și a factorilor genetici care reglează răspunsul unei persoane la exerciții fizice.
Dr. Blackmore a sugerat că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra acestor domenii pentru a stabili eficacitatea intervențiilor de exerciții fizice și pentru a identifica persoanele care vor răspunde sau nu la acestea.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.