Aceste lucruri accelerează îmbătrânirea creierului și degradarea acestuia. Sunt factori pe care nu îi putem controla în totalitate.
Vezi și: Societatea Europeană de Cardiologie lansează noi ghiduri pentru hipertensiune
Studiu global relevă că inegalitatea accelerează îmbătrânirea creierului. Un studiu global a arătat că inegalitatea – fie sub forma disparităților economice, a poluării mediului sau a prevalenței bolilor – contribuie la accelerarea îmbătrânirii creierului. Cercetarea, realizată de o echipă internațională de oameni de știință, subliniază influența profundă a factorilor socioeconomici și de mediu asupra sănătății creierului, în special la adulții în vârstă și la persoanele cu demență.
Studiul, care a inclus date de la peste 5.300 de participanți din 15 țări din America Latină, Caraibe și alte regiuni, a descoperit că îmbătrânirea creierului progresează mai rapid în țările cu niveluri mai ridicate de inegalitate.
Conduși de dr. Daniel Abasolo, șeful Centrului de Inginerie Biomedicală de la Universitatea din Surrey, cercetătorii au dezvoltat o metodă inovatoare pentru a măsura îmbătrânirea creierului, folosind ceasuri avansate bazate pe învățare profundă a rețelelor neuronale. Aceste ceasuri neuronale au fost informate de date din imagistica prin rezonanță magnetică funcțională și electroencefalografie (EEG).
„Cercetările noastre arată că, în țările unde inegalitatea este mai mare, creierul oamenilor tinde să îmbătrânească mai repede, în special în zonele creierului cele mai afectate de îmbătrânire”, a declarat dr. Abasolo, potrivit SciTechDaily.
Constatările sugerează că disparitățile socioeconomice, poluarea aerului și expunerea la boli în țările mai sărace contribuie la acest proces accelerat de îmbătrânire.
Participanții diagnosticați cu boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, tulburările cognitive ușoare (MCI) și degenerarea lobului frontotemporal (FTLD), au prezentat cele mai semnificative discrepanțe de vârstă cerebrală – diferențe între vârsta biologică a creierului și vârsta lor cronologică.
Aceasta sugerează că sănătatea creierului este afectată în mod disproporționat în populațiile cu condiții socioeconomice inferioare, unde factorii de risc pentru neurodegenerare sunt amplificați de influențele externe.
Cercetarea a evidențiat, de asemenea, diferențe marcate în îmbătrânirea creierului între bărbați și femei, în special în țările din America Latină și Caraibe. Femeile, în special cele cu boala Alzheimer, au experimentat discrepanțe mai mari de vârstă cerebrală, ceea ce studiul a corelat disparitățile de gen în condițiile de sănătate și sociale, arată studiul publicat în revista Nature.
Deși studiile anterioare au arătat că factorii de mediu, precum poluarea, afectează negativ sănătatea creierului, această cercetare integrează acești factori cu inegalitățile sociale, oferind o imagine mai cuprinzătoare a modului în care exposomul – expunerile totale la factori de mediu ale unei persoane – afectează îmbătrânirea creierului.
Cercetătorii au descoperit că influențele de mediu și condițiile sociale se pot reflecta biologic în sănătatea creierului, indiferent de variațiile în metodele de colectare a datelor sau demografie.
Aceste constatări subliniază nevoia urgentă de a aborda determinanții de mediu și sociali ai sănătății.
„Abordarea problemelor precum inegalitatea socio-economică și poluarea aerului poate reduce semnificativ discrepanțele de vârstă cerebrală și promova o îmbătrânire mai sănătoasă în întreaga populație”, a subliniat dr. Abasolo.
Factorii care contribuie la îmbătrânirea creierului - FOTO: Freepik@bugphai
Abordarea studiului în măsurarea vârstei cerebrale prin ceasuri neuronale avansate ar putea avea implicații profunde pentru neuroștiință și politicile de sănătate publică. Prin integrarea diverselor factori în cercetarea sănătății creierului, cercetătorii au deschis calea pentru intervenții mai personalizate, vizând persoanele cu risc de boli neurodegenerative.
Acest cadru personalizat poate fi important pentru diagnosticarea timpurie și dezvoltarea unor tratamente țintite pentru a încetini îmbătrânirea creierului și a atenua efectele bolilor precum Alzheimer.
Rezultatele acestui studiu global transmit un mesaj clar pentru factorii de decizie politică: reducerea inegalității socioeconomice, îmbunătățirea condițiilor de mediu și abordarea impactului bolilor asupra sănătății sunt esențiale pentru promovarea unei îmbătrâniri cerebrale mai sănătoase.
Pe măsură ce societățile se confruntă cu o populație în îmbătrânire, aceste acțiuni ar putea juca un rol crucial în reducerea poverii demenței și îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de oameni din întreaga lume.
Recunoscând rolul factorilor macro în îmbătrânirea creierului, studiul deschide noi căi pentru intervențiile de sănătate publică, menite să îmbunătățească sănătatea creierului și să reducă decalajele de sănătate între diferite populații.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
