Insomnia poate avea un impact major asupra sănătății, ducând chiar și la depresie ori semne de demență.
Insomnia este o tulburare de somn care se manifestă prin dificultatea de a adormi, cu trezire peste noapte sau cu un somn de prostă calitate. Insomnia are un impact major asupra stării de sănătate, fizică și psiho-emoțională.
Neurologul Armand Frăsineanu a explicat care sunt cauzele apariției insomniei, dar și care sunt consecințele, mai ales pe termen lung, ale unui somn insuficient sau de o calitate mai puțin bună.
”Insomnia pe care noi o percepem ca fiind imposibilitatea de a adormi de fapt este titlul unui grup de afecțiuni ale somnului.
Insomnie, pe de o parte nu putem adormi sau dormim puțin și ne trezim după care nu mai adormim, sau avem un somn de proastă calitate. Cam asta ar fi, per global, insomnie”, a declarat dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog, la Antena 3.
Potrivit medicului, cele mai comune cauze ale insomniei sunt cele legate de stres, care este de altfel factor de risc pentru o serie de afecțiuni.
”Altfel, pot să fie și boli care să producă insomnie și pe lângă bolile psihice, bine cunoscute, există:
- hipertiroidia,
- bolile febrile, care pot da insomnie,
- bolile autoimune,
- bolile inflamatorii ale sistemului nervos,
- și toate bolile care evoluează cu durere cronică, mai ales cu durere pe care pacientul o resimte noaptea, și de aici calitatea somnului”, a mai spus neurologul, care a adăugat și existența unui sindrom mai puțin necunoscut, cel al ”picioarelor neliniștite”, situație în care o persoană nu poate adormi pentru că simte nevoia de a-și mișca picioarele.
”Sunt condiții cronice care creează un disconfort, de pildă, apneea de somn, tulburările de respirație sau crizele de astm sau urinarea frecventă nocturnă”, a mai spus medicul.
Vezi și: Somnul insuficient și sforăitul, factori de risc pentru glaucom. Afecțiunea poate duce la orbire
În funcție de frecvența cu care apare insomnia aceasta poate să fie:
- tranzitorie, dacă se întinde pe o perioadă de 3-4 nopți consecutive
- acută, dacă este pe o perioadă de 1-2-3 săptămâni
- cronică, atunci când este vorba de ordinul zilelor.
”Cel mai important este de a se identifica precoce. Logic, atunci când bem cafea la culcare poate 10% din populație reacționează paradoxal în sensul de a adormi imediat, dar restul, și mi se pare normal, fiind un excitant neuronal, să nu mai doarmă sau să adoarmă cu dificultate.
Dacă bem sau mâncăm mult seara, acestea duc la alterarea calității inițierii somnului.
Bine-înțeles, în momentul în care ai câteva nopți și nu consideri că ai un stil de viață neadecvat, este bine de întrebat un medic despre și mai ales să nu se ia tratament de la sine hotărâre pentru că aici este riscant”, a mai spun neurologul.
Vezi și: Laptele cu miere, cel mai bun somnifer natural. Ce alte alimente ne induc somnul
În ceea ce privește prevenirea insomniei, având în vedere factorii determinanți, cel mai indicat este să îi eliminăm, pe cât posibil.
Potrivit medicului, ”în primul rând trebuie să ne cunoaștem, dacă suntem long-sleepers sau nu. Long-sleepers sunt persoane setate genetic să doarmă mult. Sunt oameni care funcționează optim după 9 ore de somn, încă din copilărie, chiar dacă spre vârsta adultă, teoretic, nevoia de somn scade.
În al doilea rând, să avem grijă să nu perturbăm noi somnul, cu ultima masă foarte târziu sau cu băuturi excitante, vin roșu seara, ceai, cafea, medicamente care conțin cofeină.
Nu efort fizic înainte de culcare, fiindcă acesta produce creșterea fluxului cerebral, nu expunere la ecrane luminoase”, a enumerat medicul ceea ce trebuie sau nu să facem înainte de culcare pentru a nu avea insomnii.
Insomnia, deci lipsa odihnei, are un impact major asupra sănătății, ”dezastruoasă pentru creier”, deoarece aceasta duce la apariția stresului cronic, ”cu dereglări endocrine, dereglări ale sistemului nervos pe linii pe care nu le bănuim, inclusiv apariția depresiei.
Întregul ansamblu de circuite neuronale suferă modificări, creierul funcționează ca un motor în supra-turație și care la un moment dat se epuizează și apare depresia, apare scăderea de concentrare, gândire, memorie.
Scade eficiența individului la serviciu, scad abilitățile lui de cunoaștere, mai ales la persoanele vârstnice și de multe ori asta este confundată cu demența”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește tratamentul insomniei, acesta se poate face medicamentos, la recomandarea medicului și doar cu prescripție medicală.
De altfel, tratamentul trebuie condus de medic, căci luat pe termen lung acesta poate da dependență de acel medicament, lucru care, de asemenea, nu este de preferat.
Vezi și: Demența și factorii de risc. Neurolog: Excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
