Culturistul Jo Lindner a murit la numai 30 de ani. Acesta acuza dureri la nivelul gâtului cu trei zile înainte de moarte.
Jo Lindner, celebrul culturist, cu milioane de urmăritori în social media a murit la numai 30 de ani, potrivit unei postări făcute chiar de iubita acestuia, dar și de prietenii săi, notează Sky News.
Tot iubita sportivului este și cea care a anunțat cauza decesului, care s-a petrecut chiar în brațele ei.
”A fost răpus de anevrism... am fost acolo cu el în cameră... mi-a pus la gât colierul pe care l-a făcut pentru mine... apoi ne-am întins și ne-am îmbrățișat, așteptând ora la care să ne întâlnim cu Noel la sala de sport la ora 16.00...
Era în brațele mele... și s-a întâmplat prea repede... Acum 3 zile îmi tot spunea că îl doare gâtul... nu ne-am dat seama... până când a fost prea târziu”, a scris Nicha pe contul său de Instagram, unde a făcut un colaj de poze și de filme cu Jo Lindner.
Sportivul german era cunoscut în lume pentru rutina sa exemplară, fiind un adept al stilului de viață sănătos și nu ezita să facă publică rutina sa alimentară.
Potrivit Sky News, la începutul lunii iunie, într-un interviu pentru un episod al emisiunii Raw Talk realizată de Bradley Martyn, sportivul a vorbit despre faptul că suferă de boala mușchilor ondulatori, o afecțiune în care mușchii sunt neobișnuit de sensibili la mișcare sau presiune. ”Din punct de vedere tehnic, este o crampă”, i-a spus el lui Martyn.
Anevrismul cerebral este o umflătură într-o zonă slabă a unei artere din interiorul sau din jurul creierului.
Cauzele apariției anevrismului cerebral nu sunt întotdeauna clare, însă ceea ce se știe este că ele tind să se formeze la nivelul unei bifurcații arteriale, deoarece aceste zone sunt cele mai slabe.
Presiunea constantă a fluxului sanguin împinge secțiunea slăbită spre exterior, creând o umflătură asemănătoare unei bășici.
De obicei, se formează în punctele de ramificare ale arterelor, iar uneori poate să fie încă din naștere.
Între factorii de risc pentru apariția anevrismului cerebral se află:
- tulburările genetice al e țesutului conjunctiv care slăbesc pereții arteriali
- boala polichistică renală
- coarctația de aortă
- malformațiile arterio-venoase cerebrale
- antecedentele familiale de anevrism cerebral
- hipertensiunea arterială netratată
- fumatul
- consumul de droguri
- consumul excesiv de alcool
- vârsta, peste 40 de ani.
Alți factori de risc, ami puțin comuni, sunt:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infecția peretelui arterial, potrivit Mayo Clinic.
În general, anevrismele cerebrale provoacă simptome doar dacă sunt foarte mari sau se rup. În cazul unui anevrism cerebral nerupt, simptomele apar atunci când, din cauza dimensiunii sale acesta pune presiune pe țesuturi și nervos și pot include:
- durere deasupra și în spatele ochiului
- amorțeală
- slăbiciune
- paralizie ce afectează o parte a feței
- pupile dilatate
- tulburări de vedere sau vedere dublă.
Dacă anevrismul se rupe, de obicei primul simptom este durerea de cap bruscă și severă. Alte simptome care pot apărea în cazul unui anevrism cerebral rupt sunt:
- vedere dublă
- greață
- vărsături
- senzația de gât înțepenit
- sensibilitate la lumină
- convulsii
- pierderea conștienței
- stop cardiac.
În cazul prezentării simptomelor de anevrism cerebral, diagnosticarea se face în urma unor teste pentru a se determina dacă s-a produs o hemoragie subarahnoidiană sau dacă a avut loc un accident vascular cerebral.
Investigațiile includ:
- tomografia computerizată
- analiza lichidului cefalorahidian
- RMN
- angiografie cerebrală.
În ceea ce privește tratamentul anevrismului cerebral, trebuie menționat că nu toate necesită tratament.
Astfel, în cazul celor nerupte, este suficient monitorizarea acestora, însă asta depinde de dimensiunea și localizarea anevrismului, riscul de rupere, vârsta și gradul de sănătate al persoanei afectate, precum și de istoricul medic, respectiv de riscurile tratamentului.
În cazul în care este necesar, anevrismul cerebral are mai multe opțiuni de tratament și anume:
- tratamentul chirurgical deschis
- tratamentul andovascular
- tratament medicamentos (medicamnete anticonvulsivante, blocante ale canaleor de calciu, analgezice).
Un anevrism rup poate cauza complicații grave, precum:
- resângerare
- hiponatremie
- hidrocefalee
- vasospam
- convulsii.
Anevrismul cerebral nu poate fi prevenit, dar se poate lucra la factorii de risc, astfel, renunțarea la fumat poate ajuta la scăderea riscului dezvoltării acestora.
Alte măsuri, la fel de importante, sunt:
- adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate
- consum de alcool cu moderație
- menținerea uneo greutăți optime
- mișcare regulată
- reducerea consumului de băuturi cu conținut de cafeină.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
