Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Această senzație banală ne poate proteja creierul de boala Alzheimer.
Vezi și: Adevărul despre probiotice: ce spune știința. Efectul neașteptat pe care îl au pentru creier
Cercetările recente au dezvăluit o legătură surprinzătoare între leptină, hormonul cunoscut în principal pentru reglarea apetitului, și riscul de a dezvolta demență, în special boala Alzheimer. Acest studiu, publicat în jurnalul Alzheimer’s & Dementia, evidențiază potențialul leptinei de a menține sănătatea creierului la adulții de vârstă mijlocie.
Leptina, adesea denumită "hormonul sațietății", joacă un rol crucial în echilibrarea cheltuielilor energetice și a consumului de alimente. Totuși, cele mai recente descoperiri sugerează că acest hormon ar putea oferi și beneficii neuroprotectoare prin păstrarea integrității materiei albe în creier.
Materia albă este esențială pentru comunicarea eficientă între diferitele regiuni ale creierului, făcând sănătatea acesteia crucială pentru funcția cognitivă.
Studiul a implicat 2.262 de adulți de vârstă mijlocie, sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu o vârstă medie de 40 de ani. Dintre acești participanți, 2.028 au efectuat scanări RMN ale creierului, permițând cercetătorilor să măsoare nivelurile de leptină, receptorul său solubil și să calculeze indicele leptinei libere (FLI). Acest indice indică bioavailableitatea leptinei—în esență, cât de mult din hormon este disponibil pentru utilizare de către organism.
Folosind tehnici avansate de imagistică, cercetătorii au evaluat diferite markeri ai sănătății creierului, inclusiv volumul total al creierului, volumul materiei gri și integritatea materiei albe. Ei au descoperit că persoanele cu o bioavailableitate mai mare a leptinei prezentau o integritate mai bună a materiei albe, sugerând un efect protector împotriva declinului cognitiv.
Vezi și: Hepatocarcinomul, tratament. Acad. prof. dr. Irinel Popescu: Riscul de recidivă e destul de mare
Integritatea materiei albe este vitală pentru funcția cognitivă, acționând ca o autostradă informațională a creierului. Atunci când materia albă este sănătoasă, informația circulă rapid și precis între regiunile creierului. Pe de altă parte, deteriorarea materiei albe poate conduce la declin cognitiv și poate crește riscul de demență, inclusiv boala Alzheimer.
Leptina, hormonul foamei, impact asupra creierului - FOTO: Freepik@sanjit536
Interesant este că, deși studiul nu a găsit corelații semnificative între bioadisponibilitatea leptinei și scorurile la testele cognitive sau volumul total al creierului, a relevat că nivelurile mai mari de leptină la bărbați erau asociate cu o performanță mai bună în teste de abilități visuospatiale și funcție executivă. Această distincție sugerează posibile diferențe în modul în care leptina afectează abilitățile cognitive în funcție de gen.
Descoperirile cercetării au fost ulterior validate într-un eșantion mai mic și diversificat de 89 de adulți mai în vârstă de origine mexicană americană, întărind relația dintre leptină și sănătatea creierului în diverse populații.
Concentrarea pe adulții de vârstă mijlocie, sănătoși din punct de vedere cognitiv, pavează calea pentru identificarea markerilor sănătății creierului și dezvoltarea de strategii pentru prevenirea declinului cognitiv înainte de a deveni o problemă semnificativă.
Vezi și: Diferența dintre kefir, sana și iaurt. Care este mai sănătos
Implicațiile acestei cercetări sunt deosebit de semnificative pentru persoanele cu exces de grăsime abdominală, deoarece studiul a găsit asocieri mai puternice între bioavailableitatea leptinei și integritatea materiei albe în rândul participanților supraponderali și obezi. Acest lucru sugerează că gestionarea greutății și îmbunătățirea nivelurilor de leptină ar putea avea un beneficiu dublu—sprijinind atât sănătatea metabolică, cât și funcția cognitivă.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezvăluie complexitățile sănătății creierului, leptina iese în evidență ca un jucător promițător în lupta împotriva demenței. Înțelegerea proprietăților neuroprotectoare ale acestui hormon al foamei ar putea conduce la strategii inovatoare pentru menținerea funcției cognitive pe măsură ce îmbătrâni
Aceste descoperiri sunt importante deoarece sugerează că leptina ar putea ajuta la prevenirea declinului cognitiv, în special la persoanele supraponderale. În general, studiul subliniază rolul potențial al leptinei nu doar în reglarea greutății, ci și în menținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.