Motivul pentru care unele persoane au o memorie excelentă chiar și la vărsta de 90 de ani, poate fi explicat de genetică și de stilul de viață, sugerează un nou...
Studiul, publicat în revista Neurology, a cuprins un număr de 100 de persoane, cu o vârstă medie de 92 de ani. Cercetătorii i-au urmărit pe aceștia timp de 12-14 ani, efectuând între două până la patru scanări ale creierului și două până la 13 examene neuropsihologice pentru fiecare persoană. Voluntarii au fost excluși din studiu dacă aveau semne de demență la începutul cercetării.
Scanările creierului au detectat plăcile amiloide care sunt legate de boala Alzheimer. Cercetătorii au colectat, de asemenea, informații despre variabile care ar putea afecta sănătatea creierului participanților, inclusiv alegerea stilului de viață, locul de muncă, sănătatea, obiceiurile de somn, hobby-urile și prezența depresiei.
Până la împlinirea vârstei de 90 de ani, majoritatea persoanelor acumulează plăci amiloide în creier. Echipa și-a propus să înțeleagă modul în care unii oameni, care au această placă acumulată, sunt capabili să își păstreze memoria și în al nouălea deceniu. În studiu, 66 la sută dintre participanți le-au avut, chiar dacă nu au avut simptome Alzheimer.
O descoperire făcută de echipă a fost că cei cu o genă APOE numită ε2 aveau șanse de șase ori mari de a evita acumularea plăcii de amiloid la vărsta de 90 de ani. Mai puțin amiloid a fost legat și de un puls mai mic.
Potrivit cercetătorilor, o altă formă a genei APOE, ε4, poate crește riscul pentru acumularea plăcii amiloide și pentru boala Alzheimer.
De asemenea, echipa a descoperit că participanții care au obținut cele mai bune note la testele cognitive de la începutul studiului, au avut mai multe șanse să mențină aceste scoruri până la sfârșit.
Un scor bun al testului a fost legat și de menținerea abilităților de gândire, în ciuda prezenței unor plăci beta-amiloide.
De asemenea, sănătatea cardiovasculară a părut a a avea un rol protector împotriva acumulării de amiloid.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
