Neuroradiologia intervențională combină competențele în imagistică și în proceduri minim invazive ghidate imagistic pentru a evalua, diagnostica și trata anevrismele cerebrale sau alte malformații de acest...
Neuroradiologia intervențională tratează anevrismele intracraniene, prin tehnologie minim invazivă. Dr. Cristian Mihalea, medic primar radiologie imagistică medicală a explicat la Digi 24 în ce constă această tehnică.
”Este o tehnică care a luat un foarte mare avânt. Se exclude din circulația cerebrală pe un abord minim invaziv care intră în artera femurală și ajungem în interiorul anevrismului cerebral intracerebral și încercăm să îl umplem sau să îl excludem din circulația cerebrală, fie prin plasarea de spirale de platină, fie prin plasarea de stenduri în fața coletului anevrismal care încetinesc fluxul sangvin din interior și induc trombozarea anevrismului”, a explicat medicul.
Anevrismul cerebral este dilatația anormală, de obicei saculară pe traiectul uneia din arterele cerebrale. Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât șansele de a suferi o ruptură de anevrism și implicit o hemoragie cerebrală, sunt mai mari. Ruptura de anevrism cerebral este în proporție de 50% fatală pentru pacient, iar supraviețuirea după un astfel de episod are sechele neurologice în proporție de 30-40%.
Din acest motiv, embolizarea anevrismului cerebral, adică excluderea lui din circulația sanguină prin implantarea în sacul anevrismal de materiale specifice neuroendovasculare sau plasarea unui stent de tip ”Flow Diverter” în fața coletului anevrismal, a devenit metoda de elecție pentru tratarea acestei patologii.
”Aceste tehnici se fac sub anestezie generală și sub un angiograf modern care are capacitatea de a face imagistică 3D. Avem nevoie să fim foarte preciși în măsurătorile pe care le facem. Vorbim de vase de sânge de 3-4-5 milimetri.
Vorbim de tratamentul minim invaziv pentru un anevrism care are de la 4,5 mm în sus. Toate anevrismele se pot rupe, chiar și cele de 2-3 mm. Când vorbim de un anevrism de peste 4,5 mm diametru, rata de ruptură crește la 2-3% anual, ceea ce înseamnă că până la sfârșitul vieții, dacă depistăm la 40 ani un anevrism avem o șansă de 2%, o șansă teoretică de 80% de a sângera.
Pentru a preveni moartea subită, tratăm preventiv. Descoperim pe o imagistică RMN sau CT aceste anevrisme și le tratăm preventiv, din dorința de a exclude aceste leziuni care pot sângera. Știința nu se spune când. Pot sângera mâine sau peste 3 săptămâni.
Neuroradiologia intervențională este o superspecialitate în neuroradiologia tradițională care se ocupă de toată patologia vasculară cerebrală în colaborare cu specialiștii neurochirurgi. Sunt malformații vasculare care pot fi închise cu ajutorul unor copolimeri.
Tot la nivelul vaselor de sânge ajungem până în locul unde sunt dezvoltate și injectăm un copolimer care le ”înfundă”. Le excludem din circulație cu scopul de a exclude o patologie care poate fi potențial devastantă prin sângerare”, a mai explicat dr. Cristian Mihalea.
Acest tip de procedură are riscuri mult mai scăzute (1,5-2% risc cumulat), comparativ cu rata de risc în cazul procedurilor de neurochirurgie deschisă. Spitalizarea este mai scurtă iar recuperarea post-intervențională este mai rapidă, comparativ cu recuperarea în cazul intervențiilor clasice neurochirurgicale.
”Procedura în sine durează 7-8 ore, după care dacă totul decurge confom planului, în 24-48 de ore pacientul este externat. Acesta este beneficiul imediat. Pe termen mediu, reinserția în viața socială este rapidă. Nu vorbim durate de 2-3 săptămâni ca în cazul neurochirurgiei deschise. Beneficiul pe termen lung este excluderea din istoricul pacientului a unei patologii cu potențial invalidant sau de deces, dacă acest anevrism se rupe”, a mai precizat medicul.
Vezi și: Obesofobia, cauze necunoscute și tratament psihiatric. Cum se manifestă afecțiunea
Leziunile vasculare sunt o veche preocupare a neurochirurgilor, iar anevrismul reprezintă o cauză mare de mortalitate.
Un anevrism este o umflătură într-un vas de sânge cauzată de o slăbiciune a peretelui vasului de sânge, de obicei în locul unde acesta se ramifică. Pe măsură ce sângele trece prin vasul de sânge slăbit, presiunea sângelui face ca o mică zonă să se umfle în afară, ca un balon.
Anevrismele se pot dezvolta în orice vas de sânge din organism, dar cele 2 locuri cele mai frecvente sunt:
- artera care transportă sângele de la inimă spre restul corpului (aorta abdominală)
- creierul
"Da, sunt două, pentru că aceste anevrisme intracraniene sunt ca în chirurgia abdominală, groaznice. Dacă se rupe un anevrism, și știm personalități mari, s-a rupt anevrismul, hipertensiune, se enervează la serviciu, în ședință, acasă, poc, a pocnit un vas în cap. Poate să fie un accident vascular cerebral, dar poate să fie unul hemoragic prin ruptura de anevrism.
Acest anevrism, dacă l-am prins și l-am diagnosticat, lupta mare se dă: îl operăm, cum am făcut ani și ani de zile și am aproape 1000 de cazuri operate prin metoda directă, cu microscopul, ori prin metoda actuală care se duce din ce în ce mai sus.
Aceste embolizări s-au perfecționat, au substanțe din ce în ce mai bune, au mijloace de a ține vasul din cap dilatat, să închizi vasele din apropiere, se duce direct în vasul cu leziunea respectivă și poți foarte frumos să introduci în anevrism o substanță, se învârt, fac o electro-coagulare și se opturează anevrismul în totalitate.
Este fascinant! Eu lucrez într-un centru foarte bine dotat (n.r. SANADOR) și pe mine mă fascinează rezultatele care sunt, cum pleacă acești pacienți, ce se poate obține și cum circulația creierului își desfășoară activitatea", a declarat medicul Alexandru Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie la UMF Carol Davila București și director științific la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
