Reducerea fragilității previne sau întârzie apariția demenței. STUDIU

Reducerea fragilității la adulții în vârstă ar putea fi o strategie eficientă pentru prevenirea demenței, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 196.000 de adulți cu vârsta peste 60 de...
Un nou studiu, publicat în Jurnalul de Neurologie, Neurochirurgie și Psihiatrie (link direct studiu), arată că fragilitatea a este un factor de risc puternic pentru demență, chiar și în rândul persoanelor care prezintă un risc genetic ridicat de demență, dar și că aceasta ar putea fi modificată printr-un stil de viață sănătosă.
Echipa internațională de cercetători de la Universitatea Dalhousie și Nova Scotia Health din Canada și Universitatea din Exeter din Marea Britanie, a lucrat cu date de la peste 196.000 de adulți cu vârsta peste 60 de ani din Biobank-ul din Regatul Unit.
Cercetătorii au calculat riscul genetic al participanților și au folosit un scor dezvoltat anterior pentru fragilitate, care reflectă acumularea de simptome, semne, dizabilități și boli legate de vârstă. Ei au analizat acest lucru împreună cu un scor privind comportamentele sănătoase de viață și cu datele despre subiecții care au dezvoltat demență.
„Observăm din ce în ce mai multe dovezi că luarea unor măsuri semnificative în timpul vieții poate reduce semnificativ riscul de demență”, spune autorul principal, Dr. David Ward, de la Divizia de Medicină Geriatrică de la Universitatea Dalhousie.
„Cercetarea noastră este un pas major înainte în înțelegerea modului în care reducerea fragilității ar putea ajută la îmbunătățirea semificativă a șanselor unei persoane de a evita demența, indiferent de predispoziția genetică a acesteia de a dezvolta această afecțiune. Acest lucru este incitant, deoarece credem că unele dintre cauzele de bază ale fragilității pot fi prevenite în sine. În studiul nostru, acest lucru a părut a fi posibil parțial prin implicarea într-un stil de viață sănătos”, a continuat cercetătorul.
Pe parcursul perioadei de studiu de 10 ani, demența a fost detectată prin înregistrările de admitere la spital la 1.762 dintre subiecții studiului - și acești oameni era mult mai probabil să aibă un grad ridicat de fragilitate înainte de a fi diagnosticați, comparativ cu cei care nu au dezvoltat demență.
Importanța prevenirii sau reducerii fragilității a fost evidențiată atunci când cercetătorii au examinat impactul riscului genetic la persoanele cu diferite grade de fragilitate. Factorii de risc genetici și-au exercitat efectul așteptat asupra riscului de demență la participanții la studiu care erau sănătoși, dar genele au fost progresiv mai puțin importante la participanții la studiu care erau cei mai fragili. La acei subiecți cu fragilitate, riscul de demență a fost ridicat, indiferent de moștenirea lor genetică.
Chiar și la cei cu cel mai mare risc genetic de demență, cercetătorii au descoperit că riscul era cel mai scăzut la persoanele care erau în formă și cel mai mare la persoanele cu sănătate precară, ceea ce a fost măsurat ca un grad ridicat de fragilitate. Cu toate acestea, combinația dintre risc genetic ridicat și fragilitate ridicată s-a dovedit a fi deosebit de dăunătoare, participanții având un risc de demență de șase ori mai mare decât subiecții fără niciun factor de risc.
În comparație cu subiecții cu un grad scăzut de fragilitate, riscul de demență a fost de peste 2,5 ori mai mare (268%) în rândul celor cu un grad ridicat de fragilitate - chiar și după controlul pentru numeroși determinanți genetici ai demenței.
Studiu a identificat, practic, o cale de reducere a riscului de demență. Participanții la studiu care au raportat mai multă implicare în comportamente sănătoase de viață a fost mai puțin probabil să dezvolte demență, parțial pentru că aveau un grad mai scăzut de fragilitate.
„Riscul de demență reflectă factori genetici, neuropatologici, de stil de viață și de sănătate generală care, la rândul lor, dau naștere la o serie de anomalii la nivelul creierului”, a explicat Dr. Kenneth Rockwood, profesor de geriatrie și neurologie, de la Universitatea Dalhousie și directorul medical principal al rețelei de îngrijire a bătrânilor și fragilității nou formate de la Nova Scotia Health.
„Studiul nostru este un pas important înainte în ceea ce privește rolul fragilității, care pare să aibă o cale unică și potențial modificabilă în influențarea riscului de demență. Aceasta este o perspectivă incredibil de interesantă pe care trebuie să o explorăm urgent pentru a beneficia potențial numărul tot mai mare de oameni din întreaga lume afectați de demenţă”, a mai arătat acesta.
-
-
-
-
Remedii naturiste imediate pentru alergia la ambrozie28.08.2025, 10:44
-
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.