Somnul neregulat crește riscul de demență. Tulburările de somn și consecințele cognitive
Află mai multe despre cum tiparele de somn anormale cresc riscul de demență odată cu înaintarea în vârstă.
Potrivit oamenilor de știință, există un risc crescut de demență în rândul celor care au un ritm de somn inconstant. Un program de somn regulat presupune să te culci și să te trezești cam la aceeași oră în fiecare zi. Ateroscleroza, depresia, bolile metabolice și bolile cardiovasculare au fost toate legate de tiparele neregulate de somn.
Un studiu recent, care a fost publicat în revista Neurology, sugerează că persoanele cu obiceiuri de somn neregulate pot fi mai predispuse la demență decât cele cu obiceiuri de somn regulate. Gradul în care o persoană se culcă și se trezește în mod constant la aceeași oră în fiecare zi este cunoscut sub numele de regularitatea somnului.
Pentru a colecta aceste date, 88.094 de participanți au purtat timp de șapte zile un gadget la încheietura mâinii care măsura ciclul de somn. Vârsta medie a participanților a fost de 62 de ani.
Vezi și: 12 remedii simple și naturale pentru părul uscat. Le poți prepara rapid acasă
Regularitatea somnului și probabilitatea ca o persoană să se afle în aceeași stare de somn - treaz sau adormit - la oricare două momente de timp care sunt separate de 24 de ore au fost determinate de cercetători folosind datele de la gadgetul de încheietură. Aceștia au luat o medie de șapte zile a acestor date.
Pe un interval de la 0 la 100, regularitatea somnului participanților a fost folosită pentru a determina scorul lor. De exemplu, un scor de 100 a fost acordat persoanelor care s-au culcat și s-au trezit exact la aceeași oră în fiecare zi. Pe de altă parte, celor care au dormit și s-au trezit la ore diferite în fiecare zi li s-a acordat un zero.
Punctajul mediu pentru cei din ultimii 5% a fost de 41. Scorul mediu pentru cei din primele 5% a fost de 71. Media pentru întregul grup a fost de 60. Pe parcursul unei perioade de urmărire de șapte ani, în medie, 480 de pacienți au suferit de demență.
Potrivit studiului, persoanele cu obiceiuri de somn neregulate au avut un risc de demență cu 53% mai mare decât cele cu scoruri moderate. Comparativ cu grupul din centru, faptul de a avea cel mai regulat program de somn nu a redus riscul de demență.
Somnul neregulat și riscul de demență
Potrivit studiului, persoanele cu obiceiuri de somn neregulate au avut un risc de demență cu 53% mai mare decât cele cu scoruri moderate. În comparație cu grupul din centru, faptul de a avea cel mai regulat program de somn nu a redus riscul de demență. Un studiu a constatat că regularitatea somnului poate fi legată de riscul de demență, deși cercetătorii au ajustat pentru diverși factori care pot afecta riscul.
Dr. Steven Feinsilver, directorul departamentului de medicină a somnului de la Northwell Lenox Hill Hospital, consideră că studiul este intrigant, dar nu definitiv. El consideră că somnul este esențial pentru sănătatea creierului și că timpul de trezire regulat este mai important decât timpul de somn.
De asemenea, el notează că utilizarea somniferelor poate ajuta, dar este posibil ca acestea să nu ofere aceeași calitate a somnului. Unele medicamente vă pot face somnoros, dar nu sunt destinate somnului. De obicei, oamenii nu se simt mai bine a doua zi când iau antihistaminice pentru a adormi, sau dacă iau somnifere. Mai sunt încă multe de înțeles despre somn și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura dintre somn și demență, potrivit Medical News Today.

Foto: Freepik @amenic181
Modificarea tiparelor de somn
Majoritatea adulților ar trebui să doarmă șapte sau mai multe ore de somn pe noapte, potrivit Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor.
Următoarele sunt recomandări de la Institutul Național de Sănătate pentru modificarea tiparelor de somn:
- Mergi la culcare și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi.
- Folosește ora dinaintea culcării ca timp de liniște.
- Evită mesele mari sau grele la câteva ore înainte de culcare.
- Evită nicotina și cofeina pe timp de noapte.
- Fii mai activi în timpul zilei.
- Găsește activități liniștitoare și relaxante pe care să le faci înainte de culcare, cum ar fi cititul sau o baie.
- Crează o zonă liniștită și întunecată pentru a dormi.
Un studiu a evidențiat importanța sănătății somnului, Dr. Scott Kaiser, geriatru și director al departamentului de sănătate geriatrică al Pacific Neuroscience Institute, afirmând că igiena somnului este crucială.
Studiul a evidențiat, de asemenea, potențialele efecte secundare ale somniferelor, cum ar fi confuzia și căderea, precum și lipsa somnului reparator. Kaiser a subliniat că terapia cognitiv-comportamentală este cea mai bună metodă de combatere a insomniei, mai ales în era electronicii.
De asemenea, el a evidențiat prevalența igienei deficitare a somnului și necesitatea unor obiceiuri de somn consistente pentru a preveni demența. În ciuda altor factori de stil de viață care contribuie la demență, somnul este un punct cheie pentru menținerea unei bune sănătăți.
Somnul profund este esențial pentru menținerea sănătății creierului și reducerea riscului de a dezvolta boli legate de creier, cum ar fi demența, inclusiv boala Alzheimer.
Studiile arată că persoanele în vârstă de 50 și 60 de ani care dorm șase ore sau mai puțin în fiecare noapte au un risc mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață. De asemenea, somnul profund poate ajuta la eliminarea proteinelor toxice legate de boala Alzheimer și la protejarea împotriva pierderii memoriei la persoanele în vârstă cu niveluri ridicate de beta-amiloid, un factor-cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
