Partea creierului responsabilă pentru reacția "luptă sau fugi". Cum să îți recapeți controlul emoțional într-o situație de stres
Află mai multe despre ce parte a creierului stochează amintirile și îți controlează emoțiile.
Amigdala face parte din sistemul limbic, care reglează răspunsurile emoționale și comportamentale. Stresul declanșează o reacție de luptă sau de fugă cunoscută sub numele de deturnare a amigdalei.
Trebuie să fii oarecum conștient de modul în care funcționează creierul pentru a înțelege ce este o deturnare a amigdalei. În plus, va trebui să înțelegi funcțiile a două regiuni distincte ale creierului: lobii frontali și amigdala.
Răspunsul de tip „luptă sau fugă”
Baza creierului conține grupuri de celule în formă de migdală numite amigdale. Fiecare emisferă are câte două pentru fiecare. Acestea stochează amintiri, clasifică și controlează emoțiile și leagă anumite experiențe de anumite sentimente.
Reacția de luptă sau de fugă este, de asemenea, declanșată de amigdală. Atunci când cineva se află într-un pericol fizic acut, această reacție îl poate ajuta să se miște rapid pentru a se proteja. De exemplu, primii oameni au fost capabili să răspundă la amenințări folosind reacția de luptă sau de fugă pentru a preveni răul sau moartea.
Această reacție de luptă sau de fugă este inițiată de amigdala de la sine, fără ca tu să alegi în mod conștient. Corpul tău se pregătește să lupte pentru supraviețuire sau să fugă pentru a se pune în siguranță atunci când acea zonă a creierului tău detectează un pericol. Creierul trimite apoi hormoni de stres ca răspuns la acest semnal.
Astăzi, stresul, frica, anxietatea, ostilitatea și furia sunt mai susceptibile de a declanșa reacția de luptă sau de fugă.
Vezi și: Care este cea mai sănătoasă pâine. Ce pâine să eviți dacă ești sensibil la gluten
Lobii frontali
O deturnare a amigdalei este o reacție emoțională exagerată la stres, care apare atunci când amigdala răspunde la stres și dezactivează lobii frontali, activând răspunsul de tip "luptă sau fugi" și dezactivând răspunsurile raționale și raționale. Acest lucru este cunoscut sub numele de deturnare a amigdalei. Lobii frontali, situați în partea din față a creierului, sunt mai raționali și permit indivizilor să își evalueze emoțiile și să își folosească experiențele și judecata pentru a răspunde în mod conștient.
În cazul unei amenințări fizice, amigdala poate sări la răspunsul "luptă sau fugi", în timp ce lobii frontali procesează informațiile pentru a determina dacă pericolul este real. În cazul amenințărilor ușoare sau moderate, lobii frontali pot adesea să prevaleze asupra amigdalei, permițând o abordare rațională a situației. Cu toate acestea, în cazul unor amenințări puternice, amigdala poate declanșa răspunsul de tip "luptă sau fugi".
Psihologul Daniel Goleman a popularizat conceptul de inteligență emoțională (IE) în cartea sa din 1995 "Inteligența emoțională: De ce poate să conteze mai mult decât IQ-ul". EI îi ajută pe oameni să-și gestioneze emoțiile și să-și ghideze comportamentul și gândirea, permițându-le să recâștige controlul atunci când deturnarea amigdalei este naturală și imediată. De asemenea, IE îi poate ajuta pe indivizi să recunoască emoțiile celorlalți, permițându-le să le înțeleagă și să le influențeze. Cu toate acestea, Goleman subliniază că indivizii trebuie să fie mai întâi conștienți de propriile emoții și de cele ale altora înainte de a o folosi pentru alții, conform Healthline.
Vezi și: O infuzie de sănătate: Ceaiul Earl Grey și efectele sale pozitive asupra organismului
Care sunt simptomele unei deturnări a amigdalei?
Simptomele deturnării amigdalei provin din reacția fiziologică a organismului la stres. Hormonii stresului, cortizolul și adrenalina, sunt eliberați de creier ca răspuns la stres. Glandele suprarenale eliberează acești doi hormoni, care pregătesc corpul pentru luptă sau fugă.
Împreună, acești hormoni ai stresului fac o serie de lucruri în corpul tău ca răspuns la stres. Ei:
- Cresc fluxul sanguin către mușchi, astfel încât ai mai multă forță și viteză pentru a lupta sau a fugi
- Lărgesc căile respiratorii, astfel încât să poți absorbi și utiliza mai mult oxigen
- Dilată pupilele pentru a îmbunătăți vederea și pentru a reacționa mai rapid
- Cresc nivelul de zahăr din sânge pentru a oferi energie imediată
Atunci când acești hormoni sunt eliberați, puteți experimenta:
- Bătăi rapide ale inimii
- Palme transpirate
- Piele de găină la suprafața pielii
- Piele umedă
O deturnare a amigdalei ar putea provoca acțiuni nepotrivite sau ilogice. De asemenea, ai putea avea și alte simptome, cum ar fi regretul și jena, în urma unei deturnări a amigdalei.

Foto: Freepik @diloka107
Cum poți opri o deturnare a amigdalei?
O deturnare a amigdalei este un răspuns automat care apare atunci când organismul acționează fără o intervenție conștientă. Cu toate acestea, este posibil să se oprească sau să se prevină acest lucru prin dezactivarea amigdalei și activarea lobilor frontali, care sunt responsabili de gândirea rațională.
Atunci când te simți amenințat sau stresat, recunoaște răspunsul organismului de a fugi sau de a lupta și fă un bilanț al emoțiilor și al simptomelor fizice. Când răspunsul apare din nou, recâștigi controlul și amintește-ți că este un răspuns automat.
Când te-ai liniștit sau te simți mai puțin stresat, îți poți activa cortexul frontal. Gândește-te la factorii declanșatori și la sentimente și ia în considerare răspunsuri chibzuite și raționale. Dacă sentimentele emoționale persistă, acordă mai mult timp acestora. Respirația poate fi un instrument puternic în timpul răspunsului de luptă sau de fugă, încetinind ritmul și găsind un ritm calm.
După ce răspunsul a trecut, memorează situația și ia în considerare factorii declanșatori care au dus la răspunsul de luptă sau de fugă. Recunoașterea semnelor de avertizare și a factorilor declanșatori poate ajuta la gestionarea stresului care a dus la răspuns.
Cum să previi o deturnare a amigdalei
Pentru a preveni o deturnare a amigdalei, este esențial să înțelegem factorii declanșatori care declanșează reacția și să îi evităm. Stresul emoțional, mental și fizic poate declanșa răspunsul de tip "luptă sau fugi" al amigdalei. Atunci când te confrunți cu simptome ale unei deturnări a amigdalei, fă o pauză, observă-ți sentimentele și recunoaște orice modificări corporale. Ia în considerare factorii declanșatori, care pot fi categorii generale, cum ar fi stresul, furia sau agresivitatea, dar factorii declanșatori ai fiecărei persoane vor fi unici.
Mindfulness-ul este o practică care te ajută să fii mai prezent și mai implicat în răspunsurile și alegerile tale. Făcând un bilanț al sentimentelor și gândurilor stimulatoare, poți învăța să răspunzi rațional și logic, transferând controlul de la amigdala la cortexul frontal.
Practicarea conștientizării în mod regulat, nu doar în timpul unei stări foarte emoționale, este crucială. Controlul activ al respirației în timpul practicii de mindfulness te poate ajuta să te concentrezi și să îți controlezi respirația.
În concluzie, învățând să eviți factorii declanșatori și practicând mindfulness poți ajuta la prevenirea unei deturnări a amigdalei, împiedicând-o să-ți domine controlul emoțional.
Per total, amigdala, o parte a creierului responsabilă pentru reacțiile de luptă sau de fugă, a fost utilă pentru primii oameni atunci când s-au confruntat cu amenințări fizice imediate. Astăzi, stresul este adesea cauzat de reacții la evenimente precum dezastrele naturale, conflictele, munca, traficul și certurile familiale.
Pentru a preveni această deturnare a amigdalei, cineva poate controla reacțiile emoționale iraționale ale creierului său prin încetinire, respirație profundă și reorientare a gândurilor. Acest lucru permite lobilor frontali să preia controlul, permițând controlul asupra reacțiilor fără a simți regret sau jenă.
-
Combinația care crește de cinci ori riscul de cancer colorectal04.03.2026, 11:04
-
Testul simplu care prezice Alzheimer înainte de pierderea memoriei04.03.2026, 10:17
-
Tipul de apă pe care îl consumi poate crește riscul de Parkinson04.03.2026, 09:25
-
-
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Ce trebuie să știi dacă ai o cățelușă
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
EXCLUSIV De ce sărbătorile provoacă tensiuni în familie. Psihologul Radu Leca explică
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
