Alzheimer, demență: o anume proteină ar putea crește riscul
Identificarea persoanelor aflate sub risc de demență a fost un subiect de cercetare pentru oamenii de știință, care au desoceprit o asciere între o anume proteină și un risc mai mare de demență, inclusiv A...
Unul din cei mai importanți pași în dezvoltarea terapiilor împotriva demenței este identificarea pesoanelor care sunt expuse riscului de a dezvolta acesteboli, inclusibv Alzheimer. De asemenea, acest lucru ar ajuta la încetinirea sai inversarea simptomelor cognitive.
Dar strategiile actuale sunt limitate, atât în ceea ce privește precizia, cât și capacitatea de a le încorpora în practica de rutină. Spre deosebire de biomarkerii lichidului cefalorahidian care necesită un tors vertebral, biomarkerii plasmatici pot fi extrasi din sânge, ceea ce face colectarea lor mult mai puțin invazivă și mult mai atrăgătoare. Într-un nou studiu condus de cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital, cercetătorii au măsurat nivelurile circulante ale proteinei de legare a factorului de creștere asemănător insulinei (IGFBP-2), un potențial biomarker pentru demență.
Proteina care prezice riscul de demență
Într-o lucrare publicată în Annals of Clinical and Translational Neurology, echipa raportează că nivelurile de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer. Când s-a adăugat la un model de factori de risc tradițional pentru demență, IGFBP-2 a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență, ceea ce sugerează că poate fi un biomarker util pentru a prezice riscul de demență.
„Identificarea biomarkerilor pentru demență ar putea îmbunătăți capacitatea noastră de a prezice riscul unei persoane de a face demență dar ar îmbunătăți și rezultatele sale viitoare”, a spus autorul corespondent Emer McGrath, doctor în medicină, neurolog asociat în Departamentul de Neurologie Brigham și cercetător la Framingham Heart Study. „Noii biomarkeri ar putea de asemenea aduce informații pentru o mai bună înțelegere a căilor biologice complexe care stau la baza dezvoltării demenței, să ajute la definirea mai precisă a subgrupurilor de boli și să informeze studiile clinice viitoare”.
Recent, cercetătorii au început să se concentreze asupra rolului pe care îl are disfuncția metabolică și rezistența la insulină în dezvoltarea demenței. Sistemul de semnalizare al factorului de creștere asociat insulinei (IGF) este cunoscut pentru rolul pe care îl are în neuroregenerare, supraviețuire neuronală și proliferare. Se crede că IGFBP-2 afectează semnalizarea IGF, inhibând astfel neuroprotecția și proliferarea.
În studiul curent, cercetătorii au măsurat nivelurile de IGFBP-2 în probe de plasmă de la aproape 1.600 de participanți la studiu. Echipa a analizat riscul de demență, performanța cognitivă și și valorile structurale ale creierului furnizate de RMN, care sunt predictive pentru demență.
Riscul de demență, asociat cu valori mari ale proteinei
Ei au descoperit că nivelurile crescute de IGFBP-2 au fost asociate cu un risc crescut atât de demență cauzală, cât și de demența bolii Alzheimer, precum și de performanțe mai slabe la testele de raționament abstract. Adăugarea nivelurilor plasmatice IGFBP2 la un model cu factori de risc tradiționali a îmbunătățit semnificativ clasificarea riscului de demență: pe baza indicelui net de îmbunătățire a reclasificării (INR), la 32% dintre persoanele cu demență li s-a atribuit în mod corect un risc prevăzut mai mare, în timp ce 8% dintre persoanele fără demență au fost corect catalogate cu un risc mai scăzut prevăzut.
Autorii remarcă faptul că participanții la studiu sunt predominant caucazieni, limitând potențialul generalizării rezultatelor la populații mai diverse. De asemenea, nu au putut explora asocierea între nivelurile de lichid cefalorahidian ale nivelurilor de IGFBP-2 sau Tau cu nivelul plasmatic IGFBP-2 și rezultatele cognitive.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
